Talibanii mediului sfidează justiţia şi hărţuiesc comunitatea locală

O ceată de agitatori „eco” continuă să facă valuri la Certej, deşi intervenţiile lor au eşuat în instanţă, iar comunitatea locală i-a trimis la plimbare. În spatele acţiunilor ecologiste aşa-zis „dezinteresate” se învârt zeci de mii de euro, bani care intră în buzunarele activiştilor de profesie. Dar ce este mai grav, activiştii manipulează cu informaţii incorecte şi incomplete decontate cu fonduri europene. Bani obţinuţi incorect cu lozinci populiste precum eternul refren mincinos despre cianuri la Certej.

Patru asociaţii care pretind că militează pentru apărarea mediului s-au trezit să conteste un acord de mediu după doi ani de la emitere. Tribunalul Cluj a respins acţiunea activiştilor definitiv şi irevocabil. Cu toate acestea, talibanii mediului continuă să hărţuiască localnicii şi instituţiile publice.

Învârt bani la Cluj pe spinarea hunedorenilor

Contestatarii proiectului nu au nicio treabă cu judeţul Hunedoara şi demonstrează că nu înţeleg mare lucru din minerit şi problemele cu care se confruntă locuitorii din perimetrele miniere. Sunt organizaţii neguvernamentale din Cluj şi Bucureşti (Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia „Bio Eco Genuri”, Asociaţia „Efectul Fluture” şi Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul”) care învârt fonduri norvegiene, însă – din păcate – banii europeni se risipesc în acţiuni manipulatoare, incorecte şi inutile.

Eterna sperietoare mincinoasă pe bază de cianuri

O astfel de acţiune a avut loc la Certej în ziua de 13 decembrie 2015. Activiştii au încercat să-i convingă pe localnici să respingă proiectul de la Certej, folosind două teme de manipulare. Este vorba, în primul rând, de asocierea incorectă a mineritului de la Certej cu „cianurile” şi cu „Roşia Montană”, deşi ştiau că proiectul din judeţul Hunedoara nu prevede tratarea minereurilor cu cianuri şi, pe de altă parte, minimalizarea cu bună ştiinţă a locurilor de muncă ce vor fi creată prin această investiţie. Din fericire, oamenii din Certej sunt suficient de bine informaţi, astfel că manipularea a eşuat lamentabil într-un cor de huiduieli.

Sfidarea justiţiei şi a comunităţii locale

Argumentele talibanilor de mediu au fost, pe alocuri, de-a dreptul caraghioase. Spre exemplu: „Ce încercăm noi să vă spunem e că locurile de muncă s-ar putea să fie mai puţine şi că proiectul s-ar putea să nu meargă înainte”. Aşadar nici măcar ei nu sunt convinşi de ceea ce spun. Apoi: „Nu este în capacitatea noastră şi nu este nici măcar în intenţia noastră să oprim proiectul Certej, dacă el respectă toate regulile. În momentul în care proiectul nu respectă toate legile, atunci va fi statul român cel care-l va opri”. Statul prin instanţele judecătoreşti s-a pronunţat în favoarea proiectului. Deciziile magistraţilor sunt definitive, chiar şi pentru agitatori plătiţi cu bani de-afară, iar continuarea presiunilor pe instituţiile statului este o sfidare a actului de justiţiei însăşi. Din păcate pentru ecologismul de calitate şi de bună-credinţă, manipulările de la Certej de duminică, respinse categoric de comunitatea locală, au o singură justificare: banii. Bani obţinuţi incorect cu lozinci populiste precum eternul refren mincinos despre cianuri.

efectul fluture 3Vino să afli ce ascund talibanii mediului

Pentru a vă face o idee a ceea ce înseamnă activismul de mediu, vă prezentăm câteva detalii prind finanţarea propagandei cu fonduri europene. Protestele împotriva mineritului sunt răsplătite cu 61.920,15 de euro. În contul acestor bani, activiştii au (dez)informat duminică locuitorii comunei Certej, care în deconturile lor fiscale se numesc: „grupul ţintă”. Activiştii „Efectul Fluture” din Cluj boicotează investiţiile din Hunedoara, evident tot pe bani. Pe lângă banii din proiectul amintit, activiştii au mai luat 600.000.000 lei vechi pentru a difuza informaţii pe internet, unde au dus o campanie ucigătoare împotriva unei investiţii de pe Râul Alb. Evident în site-ul de (dez)informare, nu se pomeneşte nimic de faptul că „talibanii” mediului au nenorocit pe viaţă un om, că au trecut cu maşina este el şi l-au lăsat paralizat de la gât în jos. Dezinformarea (ca şi cea de la Certej, de altfel) vine din partea unui om care s-a refugiat în paradisul fiscal al asociaţiilor neguvernamentale, după ce a eşuat în afaceri. Pa parcursul lichidării firmei SC Etno Grup SRL Cluj, Roxana Pencea (acum preşedinte la „Efectul Fluture”), în calitate de administrator special, a fost acuzată că a transferat fraudulos un autoturism marca Renault Clio III Dinamic.

scandal-in-reteyatDE UNDE VIN BANII

Finanţările nerambursabile de la ţările europene din afara Uniunii Europene (cunoscute şi sub numele de fonduri norvegiene) sunt coordonate prin ministere, în funcţie de natura proiectului. Excepţie fac doar banii destinaţi organizaţiilor neguvernamentale, care sunt atribuiţi printr-o fundaţie cu sediul în Miercurea Ciuc. Fundaţia pentru Parteneriat a acordat finanţări nerambursabile în valoare totală de 36 milioane de euro în perioada 2009-2014, cu finalizarea proiectelor la 31 decembrie 2015. Multe din ONG-urile ecologiste îşi trag finanţările din aceste fonduri. (Nu întâmplător UDMR a revendicat Ministerul Mediului ori de câte ori a fost la guvernare.) Între protestele ecologiştilor în Ţara Haţegului şi interesele Ungariei există legături ce cu greu pot fi considerate simple coincidenţe.

„BANUL VORBEŞTE. ŞI VORBEŞTE TARE”
Potrivit informaţiilor Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, Federaţia Coaliţia Natura 2000 a primit 170.550 euro, WWF Programul Dunăre Carpaţi – 190.000 euro, iar Agent Green – 150.000 euro. Despre ecologismul deturnat în goană după „mălai” am mai scris şi vom mai scrie. Împotriva ecologiştilor „de cumetrie” au protestat şi biologi cu reputaţie de netăgăduit, precum dr. Peter Lengyel. „Cred că mişcarea neguvernamentala de mediu din ţara asta devine din ce în ce mai jalnică. Pe parcursul celor 25 de ani de existenţă a ei în perioada postcomunistă… pe la începuturi a existat o scurtă perioadă de entuziasm, care a durat poate 5-7 ani, când se punea suflet pe bune în cele ce se derulau, când exista o implicare sinceră şi până la capăt în privinţa acţiunilor celor mai mulţi care făceau parte din această mişcare. A urmat apoi perioada proiectelor din ce în ce mai mari şi mai birocratice, a consorţiilor, a coaliţiilor aflate la cheremul persoanelor implantate de diferite mafii. Banul vorbeşte, şi vorbeşte tare”.

Comentarii FB

comentarii




7 Răspunsuri la “Talibanii mediului sfidează justiţia şi hărţuiesc comunitatea locală

  1. Gogu

    Proiectul sinistru de la Certej si daca-i facut cu apa distilata, nu cu cianura, tot la fel de criminal ramane, pentru ca mutileaza muntii pe vecie. Daca exploatarea normala, subterana, nu-i rentabila, atunci sa-si caute alta ocupatie. Sa ne lase muntii in pace!

    Răspuns
    1. Radu BM

      Savuros articol de propagandă scris după toată arta! Include informații reale pentru întărirea informaților false presărate, ridiculizarea oponenților, atacuri directe la persoană, aducerea în discuție a unor forțe oculte externe, plus ceva home-made – învrăjbire pe criterii etnice. Felicitări domnule Marcel Bot! Credeam că numai semidocții se vând pe doi arginți.

      Răspuns
  2. Hateganul

    Daca sunteti asa de documentati si de obiectivi, ca pic de admiratie, de ce nu scrieti si despre finantarile pe care complicii vostri intru uciderea Raului Alb, cei din clanul Andrasanu, prin asociatiile lor, le-au tot luat de la blamata Fundatie pentru Parteneriat? Ca le plac si lor banii ”odiosi si repugnanti” din strainatate, doar ca nu-i folosesc, ca talibanii, ca sa apere mediul, ci ca sa distraga atentia de la crimele de mediu din odinioara superba Tara a Hategului.

    Răspuns
  3. Roxana Pencea

    Dl Bot, probabil că sumele încasate de la Deva Gold sunt suficient de mari încât sa nu faceți nicio referire la conținutul prezentării de la Certej – faptul că în zonă se planifică un gigantic proiect minier: http://www.miningwatch.ro/harti/certej.html, iar ca locurile de muncă în perioada de producție ajung la maxim 221 (conform Raportului tehnic al Eldorado Gold din februarie 2014).

    Răspuns
    1. Marcel Bot

      Distinsă Roxana Pencea, locuri de muncă nu înseamnă numai mineri. Dar dumneavoastră ştiţi deja asta. Au spus-o şi oamenii din Certej dumnică, dar mai cu seamă – fiind preocupată de minerit, ştiţi că Săcărâmb-Certej a fost cândva o zonă cosmopolită şi prosperă în care veneau să-şi găsească un rost oameni din toate colţurile vechiului imperiu. După dispariţia mineritului, Certejul a devenit o văgăună cu oameni săraci care scobesc după bucăţele de fier vechi de pe urma cărora să-şi cumpere pâinea cea de toate zilele. Nu vreau să fiu patetic, dar cam asta e realitatea. Dumneavoastră aţi fost în trecre, v-aţi făcut numărul pentru care aţi luat “mălaiul”. OK. Ar fi momentul să rămâneţi în termenii decenţei. Lăsaţi-i să-şi vadă de viaţa lor.
      Cât despre banii pe care sugeraţi că i-aş fi încasat de la Deva Gold, vă doresc să aveţi zilnic tot atât de muţi bani cât am încasat eu în întreaga viaţă de la respectivii şi vă asigur că n-aţi avea suficiente parale să cumpăraţi un covrig.

      Răspuns
    1. Marcel Bot

      Domnule Stoian Stanga (sau aţi prefera Mos Martin?), numele domnului dr. Peter Lengyel apare într-o casetă la articolul de fond şi n-are nicio legătură cu incindentul nefericit de la Râul Alb. E un semnal de alarmă în legătură cu mişcarea ecologistă compromisă de sumele fabuloase care se învârt în jurul acestei “profesii”.

      Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × 5 =

ACTUALITATE
Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului         SĂPTĂMÂNA POMENILOR. Danii de peste patru milioane de lei pentru ONG-iştii hunedoreni         MICII DUMNEZEI DE LA ŢARĂ. Primarul Mihai Irimie (PNL) lasă Şoimuşul pe sec         HUNEDOARA LIRICĂ, SCHIMBARE ÎN PROGRAM. Municipiul Hunedoara va avea două seri de festival         Fostul dealer al brățărilor dacice din Sarmizegetusa Regia a fost trimis în judecată         Ultimele pregătiri pentru deschiderea Ștrandului Corvina         Hoțul de la Castelul Corvinilor a cerut eliberarea         EVENIMENT. Dan Radu Ruşanu, ultima apariţie pe scena publică a judeţului Hunedoara         DAN RADU RUŞANU, ULTIMUL SFAT „Faceţi Conurbaţie. Altfel, ajungeţi în Ochiul Ciclonului, locul unde nu se întâmplă nimic”         Jaful din Castelul Corvinilor: trei săptămâni de anchetă, 1 la sută din prejudiciu recuperat         ANDRONACHE S-A ŢINUT DE VORBĂ. Hunedoara lirică ia locul locul Operei Nights         Câinele campion, dresat de un jandarm         Accident grav pe DN 76, provocat de un tânăr         Accident mortal pe Drumul Național 7         O tânără și-a pierdut fiul de cinci ani în Deva         MINIVACANŢĂ CU LĂUTARI. Zilele Devei, programul celor patru zile de zaiafet         CU DOTĂRILE ÎN STRADĂ. Poliţiştii „comunitarii” îşi arată priceperea în centrul Devei         Tinere speranțe ale fotbalului hunedorean. Juniorii D de la C. S. CFR Simeria sunt campionii județului Hunedoara