SUNTEM SĂRACI ŞI NĂTÂNGI. România, ultimul loc la absorbţia fondurilor europene

„Suntem pe ultimul loc, necontestabil, la absorbţia banilor europeni, locul acesta nu ni-l poate lua nimeni”, a spus euro-parlamentarul Iuliu Winkler şi liderul UDMR chiar vorbeşte în cunoştinţă de cauză. Deputatul popularilor europeni a identificat trei cauze pentru care România va pierde peste şase miliarde de euro: proasta lege a achiziţiilor publice pe care guvernul PSD se încăpăţânează să o menţină neschimbată, incompetenţa dregătorilor şi corupţia

Miniştrii Guvernului Ponta vorbeau anul trecut, în octombrie de o absorbţie a fondurilor europene de 80 la sută. Anul acesta au lăsat-o mai moale şi discută doar în cercuri restrânse despre acest obiectiv, în timp ce public au coborât ştacheta cu zece puncte procentuale. Din nefericire, statisticile comunităţii europene arată altceva: România este ţara care a tras cei mai puţini bani.

„Performanţa” Guvernului Ponta: mai rău ca bulgarii

Uniunea Europeană a pus la dispoziţia României 19,8 miliarde de euro (lăsând la o parte fondurile destinate politicilor agricole comune) pentru perioada 2007 – 2013, perioadă care s-a prelungit cu încă doi ani tocmai pentru că guvernanţii noştri n-au fost în stare să ia nici un sfert din cât ni se oferise. În primii ani, probabil şi din cauza neştiinţei – fondurile europene erau o noutate – România a tras foarte puţini bani, astfel că se ajunsese în 2012 la doar 6,46 la sută din sumele alocate. Dregătorii neamului au luat în 2013 până la 32,24 la sută, în 2014 graficul absorbţiei a ajuns la 51,81 la sută, iar în acest an s-a ajuns la 56,99 la sută. Adică, în ultimul an al exerciţiului financiar multianual, România a reuşit să cheltuiască puţin peste cinci puncte procentuale. Extrem de puţin, ceea ce face ca să se piardă între şase până la şapte miliarde de euro. „Mereu ne comparăm cu bulgarii, că – Slavă Domnului! – nu suntem noi ultimii, suntem penultimii. Vestea este foarte tristă fiindcă până şi Bulgaria este la 77 la sută absorbţie. Deci avem ultimul loc pe podium de necontestat. Ultimul loc ne este asigurat şi nimeni nu ni-l va sufla”, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, care a adăugat că se bazează pe statisticile şi prognozele Uniunii Europene, iar dimensiunile exacte ale eşecului se vor cunoaşte, foarte probabil, în luna aprilie a anului viitor.

Corupţia şi lichelismul îngroapă România

Trei ar fi motivele de bază pentru care România nu reuşeşte să atragă fonduri europene nerambursabile. Corupţia, lichelismul din administraţia publică dublat de incompetenţa tehnicienilor care implementează proiecte şi o lege a achiziţiilor publice „obosită”, neactuală şi generatoare de şapăgi. Despre corupţie s-a tot vorbit în rapoartele SRI (unde corupţia considerată vulnerabilitate privind securitatea naţională) şi în rechizitoriile procurorilor DNA. Lichelismul dregătorilor şi sistemul lor birocratic sunt descurajante pentru firmele care obţin proiecte finanţate cu bani europeni. Apoi, a apărut o altă categorie de „băieţi deştepţi” (ca cei din sistemul energetic) care câştigă la şantaj de pe urma licitaţiilor. „Avem băieţi deştepţi care contestă licitaţiile şi care au făcut din asta o activitate economică foarte profitabilă şi de sine stătătoare: contestăm licitaţia şi pe urmă mai vedem noi ce mai iasă”, a explicat Winkler care este convins că singura soluţie este profesionalizarea achiziţiilor publice.

Criteriul „costului pe ciclul de viaţă”

În domeniul achiziţiilor publice, criteriul preţului minim a costat România şase miliarde de euro. În 2014, Parlamentul European a impus alte criterii la achiziţiile publice, însă Guvernul Ponta a refuzat, deocamdată, să aplice sistemul care funcţionează bine-mersi în toate statele europene. „Acest nou cadru european flexibilizează procedurile de achiziţii publice, introduce criteriul preţ-calitate şi face obligatorie eliminarea criteriului preţului minim. S-a ajuns la concluzia că pe baza criteriului preţului minim poţi să achiziţionezi servicii şi bunuri proaste şi ieftine”, a spus euro-parlamentarul. Potrivit lui Winkler, noul cadrul european are la bază costul pe ciclul de viaţă. „Una este să ofere constructorul o şosea asfaltată cu garanţie de 10 ani şi la preţul X, altceva este dacă o şoseaua are o garanţie de doi ani şi preţ mult mai scăzut. Zece ani de garanţie înseamnă intervenţia constructorului pe acea şosea cu bani din contract şi nu cu bani suplimentari”, a explicat deputatul european al UDMR.

Dezinteres şi lipsă de profesionalism

Iuliu Winkler a mai arătat că toate statele membre sunt obligate să transpună această legislaţie până în aprilie 2016. „România a promis că, până în aprilie 2015, va adopta noua legislaţie, iar acum, actualul ministru ne promite că se va întâmpla până la finalul anului. Există două proiecte de lege în dezbatere publică, iar alte două în faza de redactare în minister. (…) Poate că în aprilie 2016, ministerul va mai cere o derogare”, este de părere deputatul european. În opinia sa, o astfel de atitudine arată faptul că, la nivelul guvernanţilor, nu s-a înţeles deloc care este interesul naţional.

Deputatul european a atras atenţia că în administraţia publică şi în firmele care implementează partea tehnică există o acută lipsă de specialişti care să fie capabili să realizeze proiecte viabile şi, tocmai de aceea, se înregistrează atât de multe eşecuri în derularea proiectelor europene mai ales în domeniul marii infrastructuri.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 5 =

ACTUALITATE
De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital