Complexul acvatic de la Deva este, an de an, o afacere păguboasă pentru bugetul public şi un refugiu de sifonat bani pentru căpătuială camarilei politice. Actualii ciocoi ai municipiului întrec golăniile comise pe vremea lui Mărginean. Ba mai mult, de-a lungul lunilor lor de domnie, „actualii” au încercat, cu tupeu, să ne convingă că sunt nişte excelenţe ale profesionalismului.
Aqualand Deva este o afacere murdară în care s-au făcut investiţii iniţiale de la bugetul local în sumă de 500 de miliarde de lei vechi, iar pe parcursul funcţionării a înregistrat pierderi colosale suportate de la bugetul public. Prin comparaţie, la Beclean, un proiect similar, din aceeaşi perioadă (2010), a fost făcut cu fonduri europene, afacerea produce câştig şi este administrată direct de primărie, nu printr-un sereleu obscur care sifonează bani public la greu cum se întâmplă la Deva.
Şefi peste şefi
Pe vremea primarului Petru Mărginean, Aqualandul era împărţit frăţeşte între PNL şi PSD. Liberalii îl numiseră administrator pe Irinel Faur, iar postul de director adjunct a fost ocupat de pesedistul Cosmin Filip, „fecior” în casă la PSD, ospătar şi şofer pentru viceprimarul Ovidiu Moş. (Am publicat povestea în urmă cu doi ani, nu mai insistăm în detalii, amintim doar că Filip a ajuns director adjunct înainte de a-şi termina studiile, îşi lua salariul de la Aqualand, dar îşi face veacul la sediul PSD Deva. Noutatea de acum ar fi că Filip a săltat în grad, devenind director „plin”.) Actualii dregători ai Devei au mărit gaşca politrucilor care se adapă din bani publici la Aqualand. Şeful cel mare este Paul Enescu, fost ajutor de bucătar în perioada în care îşi câştiga paralele pe cont propriu, fără firman politic. Apoi, au mai fost inventate trei posturi de directori pentru personalul mufat la resursele publice. Evident, buna colaborare dintre PSRO şi PNL a făcut ca şi fostul director liberal Irinel Faur să-şi câştige pita de şef tot de la firma patronată de Consiliul Local Deva. Este şef de tură. Un director câştigă în jur de 3.000 de lei lunar, nu putem spune exact cât pentru că salariile lor sunt secrete. Devenii (în fapt, acţionarii firmei) n-au dreptul să ştie, devenii sunt buni doar să pompeze bani într-o afacere putredă ce s-a clădit pe o investiţie frauduloasă.
Locul prin care se sifonează bani publici
An de an, SC Aqualand SRL este o gaură neagră pentru bugetul oraşului. În anul 2013, firma devenilor a înregistrat pierderi de 270.156 lei şi datorii de 1.237.687 lei. În anul 2014 pierderile au crescut la 1.901.262 lei, iar datoriile au fost de 2.779.665 lei. În anul 2015 s-au înregistrat pierderi de 147.827 lei şi datorii de 1.628.424 lei. Orice firmă privată ar fi fost demult în faliment. Nu şi Aqualand care, pe lângă pierderile suportate de deveni, încasează de la buget contravaloarea biletelor gratuite acordate pentru copii şi pensionari. (Uneori, cu deconturi nelegale, mult umflate, după cum au stabilit organele de control în urmă cu un an.) Am fi vrut să prezentăm şi cifrele de anul acesta, însă dregătorii n-au vrut să ni le dea. Va trebui să mai aşteptăm până la data de 25 ianuarie 2017, când vor fi obligaţi de lege să le depună la Finanţe. Vom reveni atunci cu noi informaţii. Oricum şmenurile de la Aqualand, minciunile, fărădelegile şi promisiunile găunoase ale ciocoilor nu pot fi epuizate într-un singur articol de presă.
Aqualandul, o investiţie scumpă şi ticsită de ilegalităţi
Pentru cei care nu-şi mai amintesc, povestea Complexului Aqualand Deva a început în preajma Crăciunului din 2005, atunci când a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru construirea unui bazin olimpic de înot în incinta stadionului Cetate. La sfârşitul lunii mai din 2007, odată cu organizarea de şantier, bazinul olimpic s-a transformat pe nesimţite în Aqualand. Timp de trei ani, investiţia a fost făcută heirupist şi, mai ales, nelegal – ca la foarte multe proiecte derulate şi deturnate de primarul Mircia Muntean. Autorizaţia de construcţie a complexului acvatic de agrement a fost emisă în 23 decembrie 2010 şi după o zi, în 24 decembrie 2010, s-a făcut recepţia finală a construcţiei. Stilul pompieristic de lucru care a făcut dintr-un bazin olimpic de înot un Complex Aqualand a dus la costuri suplimentare, valoarea totală a lucrărilor fiind de 42.480.048,72 lei, mult peste preţul construcţiilor asemănătoare din Braşov sau Ungaria.
Cârpelile costă an după an
Încă de la recepţia finală, s-a dovedit că lucrările au fost făcute de mântuială. Prin acoperişul nou-nouţ se infiltra ploaia, bazinele pierdeau apă, apăruseră defecţiuni la sistemul de automatizări, la instalaţia centrală de abur, la saune, la sistemul de iluminat şi la cel de aeraj. Mai grav este faptul că apăruseră fisuri şi crăpături în structura rezistenţă a construcţiei. Defecţiunile au fost depistate încă din faza probelor tehnologice. Cârpelile au scos din visteria Devei alţi bani. Mereu şi mereu mai mulţi bani. Improvizaţiile au cedat periodic, necesitând alte cârpeli foarte scumpe şi ineficiente.
Alte vremuri, alte promisiuni
Modificarea proiectului iniţial şi schimbarea amplasamentului au adus alte belele. Iniţial, construcţia trebuia să fie amplasată pe terenul de antrenament de la stadion, departe de casele locuite şi de locuitorii care au blocat în instanţă funcţionarea staţiei de cogenerare şi producţia de curent a primăriei. În aceste condiţii, apa de la Aqualand a fost încălzită cu costuri suplimentare, firma a înregistrat pierderi tot mai mari în fiecare an. La sfârşitul lunii iulie 2016, actualul primar promitea să dea o utilitate „fabricii de curent” de la Aqualand, motorul urmând să producă energie termică. Primarul Devei spunea atunci că motorului de cogenerare aflat la Complexul „Aqualand” va fi reparat şi amplasat într-un punct termic din Cartierul Micro 15. S-a făcut şi o excursie plătite de primărie (drumeţiile sunt punctul forte al „actualilor”) la un proiect similare, dar cam atât. Aceasta e o parte din istoria Aqualandului din Deva, dar încă sunt multe de spus…