Raportul Camerei de Conturi Hunedoara (I). Golăniile primarilor nu pot fi oprite nici cu zgomotul cătuşelor

Adevărul e că se fură. Pe rupte. Din banii alocaţi orfanilor, prin firme căpuşe, cu deconturi false şi alte şmenuri. Raportul Camerei de Conturi Hunedoara, publicat recent, demonstrează că stăpânii dregătoriilor publice sunt dotaţi cu o lăcomie ce depăşeşte instinctul natural de conservare şi nevoia umană de libertate. Începând de astăzi vom publica, în serial, fraudele descoperite de auditorii de Conturi şi tehnicile prin care sunt sifonaţi banii publici.

Până la data de 20 noiembrie 2015, la nivelul Camerei de Conturi Hunedoara au fost verificate 83 de entităţi (firme cu capital de stat, instituţii publice şi primării), ceea ce reprezintă un procent de 30,4 la sută din totalul de 273 aflate în aria de competenţă.

 

Furăciuni cât să faci de nou un spital judeţean

Pe parcursul anului trecut s-au descoperit prejudicii de peste 14 milioane de lei, iar „abaterile financiare” (nelegalităţi la spartul banilor publici) sunt apreciate la suma de peste 104 milioane lei. Adică, peste o mie de miliarde lei vechi, sumă echivalentă cu aceea investită în Spitalul Judeţean de Urgenţe Deva, prin care s-au făcut reparaţiile capitale la toate secţiile, acum noi şi moderne.

Cele mai mari prejudicii au fost constate la Primăria Lupeni, unde primarul Cornel Resmeriţă are de dat explicaţii pentru o „gaură” de peste şase milioane de lei, la care se adaugă nereguli financiar-contabile de peste patru milioane. Primăriile Deva şi Brad precum şi Consiliul Judeţean au înregistrat prejudicii de (cam) două milioane de lei fiecare, iar la nivel de comună, locul întâi este ţinut de Primăria Turdaş cu o „gaură” de aproape 700 de mii de lei. Dintre oraşe, Geoagiu „patronat” de primarul Uniunii Naţionale pentru Progresul României, Ioan Vălean, a progresat cu o sifonare din visteria publică estimată la peste jumătate de milion de lei. În ediţiile viitoare, vom relata pe larg despre fiecare primărie în parte, iar mai la vale aveţi o înşiruire a tehnicilor prin care s-au scurs banii publici spre destinaţii exotice, necinstite sau clientelare.

Unii „neglijenţi” cu datornicii, alţii cu banii publici „la ciorap”

Auditorii Camerei de Conturi Hunedoara au descoperit o serie de nereguli privind modul de realizare a veniturilor. Spre exemplu la Primăria Lupeni nu au fost înregistrate în contabilitate toate veniturile din evidenţa fiscală, iar cea de la Turdaş nu a urmărit modul de constituire şi virare a dividendelor de la SC Activitatea Goscom SA.

Apoi, la Primăria Brănişca au depăşit planul la încasări, luând biruri cu zece la sută mai mari decât permite legea de la proprietarii de clădiri. Alţii au fost mult prea îngăduitori şi nu au mai luat măsuri de executare silită, lăsându-i pe datornici să scape odată cu prescripţia faptei, cum a fost cazul la primăriile Toplița, Lunca Cernii și Brad.

De asemenea, au existat primari care au ţinut banii publici „la ciorap”, în sensul că nu au fost „depuse la termenul legal veniturile bugetului local la trezorerie și nu au fost calculate penalizări de întârziere pentru nedepunerea acestora” – cum s-a întâmplat la Brănișca și la Rapoltu Mare.

Largi la punga publică, doar nu dau de la ei…

Unele primării nu au organizat și realizat activitatea de inspecţie fiscală după cum cere legea (Cîrjiți, Rîu de Mori, Brad, Hunedoara). La Primăria Turdaş, afaceriştii au fost avantajaţi de faptul că impozitul pe clădiri a fost perceput fără o evaluare a imobilelor la valoarea reală. La Cîrjiţi şi Rîu de Mori nu s-a stabilit şi încasat impozitul pe terenuri de la persoane juridice de drept privat, cum sunt de pildă asociaţiile composesorale.

Primăria Brănişca revine în topul şmecheraşilor pe motiv că „nu utilizează formularele prevăzute de normele legale ca documente justificative pentru înregistrarea impozitelor și taxelor locale stabilite, înregistrate și încasate”. De asemenea, a emis autorizaţie de construire și a stabilit și încasat bani, fără să dea chitanţă. Primarul municipiului Brad a fost foarte generos cu bunurile publice (ca şi cum n-ar da de la el), astfel că nu a stabilit şi nici n-a încasat (legal) taxele la terenuri şi clădiri concesionate sau închiriate de persoane fizice şi juridice.

Pe unde se mai sifonează banii voştri

Primăriile, instituţiile publice şi firmele cu capital de stat continuă să sifoneze bani spre instituţii de presă, studii de fezabilitate aberante şi rapoarte aiuristice comandate unor firme clientelare. La această categorie, auditorii Camerei de Conturi exemplifică prin primării precum Brănișca, Lunca Cernii de Jos, Rapoltu Mare, Sarmizegetusa, Toplița, Turdaș, Vața de Jos, Hunedoara, Deva, Geoagiu și Hațeg.

Primarul Cornel Resmeriţă de la Lupeni a plătit penalităţi de întârziere din bani publici unor firme, deşi în documentaţia de atribuire a contractului nu erau prevăzute penalităţi. Mai mult, o firmă a fost despăgubită prin achitarea unor penalităţi de zece ori mai mari de cât este prevăzut de lege (0,1%, în loc de 0,01% cât era prevăzut în contract). Pe de altă parte, la Primăria Hunedoara nu s-au calculat şi nici nu s-au încasat penalităţi de întârziere pentru neplata la termen a chiriilor şi redevenţelor.

Sporuri nelegale. Goange la pătrat

Deşi sunt ani (peste zece, cred) de când primarilor li se tot atrage atenţia că dau ilegal tot felul de sporuri fanteziste, mai există unităţi administrativ teritoriale care plătesc salariaţilor sporul de dispozitiv, prin includerea acestuia în salariul de bază, contrar prevederilor actelor normative în vigoare, cum este cazul comunei Turdaş, o primărie condusă de un fost secretar, adică de omul responsabil cu legalitatea. Primarii comunelor Hărău, Rapoltu Mare şi Toplița sparg bani pe benzină şi motorină peste limita maximă admisă de lege. Primarul Devei a plătit otravă de goange în exces, achitând „servicii de dezinsecţie pentru suprafeţe mai mari decât cele stabilite prin documentaţia de atribuire a contractului”, în vreme ce primarul Hunedoarei dă de goange cu „cine vrea muşchi lui”, printr-o firmă nelicenţiată de ANRSC.

Patrimoniu cu dispreţ

La Deva s-au achitat ajutoare de încălzire unor persoane care nu aveau dreptul legal de a le încasa. „Această abatere nu a reieşit din documentaţia existentă la primărie, ci prin suprapunerea bazelor de date de la primărie cu cele de la AJFP Hunedoara”, ne spun auditorii Camerei de Conturi. Apoi, unităţile şcolare de pe raza judeţului Hunedoara au calculat contribuţia de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea unei cote procentuale cu cinci unități mai mică decât cea legală aplicabilă veniturilor de natură salarială acordate pentru perioade anterioare datei plăţii acestora. Primăria Rapoltu Mare a angajat cheltuieli de investiţii şi a făcut plăţi fără acordul verificatorului de proiect.

La Bucureșci, Cărjiți, Turdaș, Rapoltu Mare, Lupeni și Deva nu au fost evaluate o serie de terenuri din proprietatea primăriilor. Nu s-a făcut inventarierea anuală a patrimoniului la Ocolul Silvic ,,Valea Hațegului” RA Densuș, SC Apaserv Valea Jiului SA, precum şi la primăriile Băița, Blăjeni, Cerbăl, Hărău, Lunca Cernii de Jos, Rapoltu Mare, Ribița, Rîu de Mori, Sîntămăria Orlea, Turdaș, Deva, Lupeni, Geoagiu, Petrila şi la Consiliul Judeţean Hunedoara.

Şmenuri cu banii orfanilor şi alte golănii

La Primăria Lunca Cernii de Jos sunt semnalate „găinării” cu tentă penală, în sensul că „nu s-au consemnat în Registrul de casă toate încasările urmare ,,anulării” unor chitanţe la care exemplarul 1 a fost înmânat contribuabilului”.

Extrem de grav este faptul că şi anul trecut s-a furat din banii alocaţii copiilor orfani sau oropsiţi. „La Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Deva au fost achiziţionate la preţuri mult supraevaluate instalaţii termice şi centrală termică urmare încălcării prevederilor contractuale şi legale”. Apoi, au fost efectuate plăţi pentru lucrări neexecutate la Turdaș și Deva, iar la Lupeni au fost acceptate la plată actualizări ale situaţiilor de lucrări neprevăzute în contract. „Faţă de neregulile constatate şi consemnate în actele de control/ audit, cel mai adesea punctele de vedere ale entităţilor verificate au fost în concordanţă cu ale auditorilor publici externi, din cele 141 de măsuri dispuse până la data prezentei fiind contestate doar 21 de măsuri”, se mai arată în raportul Camerei de Conturi Hunedoara.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × patru =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural