Proiectul minier de la Certej, sufocat de altă minciună: defrişarea pe 500 de ha

O nouă ofensivă de dezinformare are drept ţintă proiectul minier de la Certej. De această dată „tirul” e pus pe aşa-zisele defrişări de aproape 500 de hectare de pădure. În realitate, acolo se va tăia etapizat, timp de peste zece ani, o suprafaţă de 165 hectare (cam 8-10 ha pe an) şi se vor împăduri 510 hectare de teren agricol în primii doi anI, aşa cum a stabilit legislaţia Românie.

 

Informaţiile incorecte au fost aruncate, alarmist, pe piaţă, nu întâmplător la câteva zile după ce fusese o dezbatere serioasă pe tema resurselor minerale şi a strategiei miniere pe care statul român e dator să o clarifice odată pentru totdeauna. Recent, Guvernul Tehnocrat a început un demers temeinic de armonizare a legislaţiei în materie de minerit. Era de aşteptat pentru că statul încasează sume considerabile de la investitorii perimetrelor miniere, dar, pe de altă parte, legislaţia este ţinută în promiscuitate. Practic, România le ia banii şi nu-i lasă să lucreze şi asta se cheamă înşelătorie dusă la rang de politică de stat.

 

Ce se taie, ce se plantează

 

Ştirea că proiectul minier de la Certej presupune defrişarea a sute de hectare de pădure a fost aruncată abil, nadă pentru cititorii neatenţi care ar putea crede că se vor defrişa aproape 500 de hectare de pădure. Realitatea e ca în bancul de la Radio Erevan, în sensul că suprafaţa e (aproximativ) corect precizată, dar nu e vorba de tăieri, ci de împăduriri. Pentru exploatarea minieră de la Certej se vor scoate din fondul forestier 165 de hectare de teren, iar SC Deva Gold SA a cumpărat 510 hectare de teren ce vor fi înscrise în amenajamente silvice pentru a fi împădurite. Tăierile de arbori în carierele miniere se va face etapizat, câte 8-10 hectare pe an. În schimb, împădurirea celor 510 hectare trebuie să se facă în doi ani de la obţinerea aprobărilor de la silvicultori. Potrivit legii, compensarea terenului silvic care urmează a fi scos definitiv din fondul forestier naţional „se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional”, după cum precizează Codul Silvic. Asta e legea şi se aplică de fiecare dată când o investiţie afectează zone împădurite.

SC Deva Gold  SA a achiziţionat 510 hectare de teren agricol pentru a-l da în compensare. Cheltuielile de împădurire estimate conform devizelor sunt de 35.000 lei pentru fiecare hectar (7.800 de euro), un total de 18 milioane lei (patru milioane de euro), bani care se depun în contul ocolului silvic care urmează să execute lucrările de împădurire. Obligaţiile financiare ce revin firmei pentru scoaterea terenului din fondul forestier sunt de 8.000.000 euro, bani ce trebuie achitaţi anticipat obţinerii aprobărilor.

 

Dezbaterea pe tema mineritului

 

„Duma” defrişărilor masive a apărut după ce eşuaseră recentele lamentaţii ale activiştilor care n-au convins cu sondajul prezentat la Prefectura Alba prin care susţineau că 80 la sută din populaţie este împotriva mineritului cu cianuri. După cum vă informam într-o ediţie anterioară, la dezbaterea organizată de Ministerul Economiei s-a discutat intens pe tema folosirii cianurilor în mineritul românesc. Prof. univ. dr. Victor Arad a atras atenţia că mineritul nu este singura ramură economică în care sunt folosite cianurile. (Mult mai des, fără isterie colectivă şi proteste, ele sunt folosite în  industria alimentară şi cea farmaceutică, dar acolo nu sunt mobilizate fonduri oculte contestatare.) „Pot fi de acord că 80 la sută sunt sceptici (privind folosirea cianurilor, n.red.), dar scepticii trebuie să justifice argumentat. Adică, sunt împotriva mineritului pentru că nu se respectă a, b. c, d şi aşa mai departe…  La majoritatea partenerilor noştri europeni, mineritul este privatizat, cu excepţia Rusiei. Nu există în Polonia, Cehia, Germania companii miniere de stat – toate sunt private, ca şi în America. O soluţia ar fi asta, pentru că proverbul acela cu „Nu ne vindem ţara” este o utopie, în sensul că companiile străine nu pot exporta nimic în afara profitului. Minereul rămâne în România. Adică, aurul şi ce produc ele”, a spus profesorul Arad. Practic, companiilor străine li se întocmeşte un proces de intenţie, că ipotetic ar putea aduce daune mediului, fără să li se ofere şansa de a-şi dovedi bunele practici. În schimb, pentru poluări cu substanţe din aceeaşi categorie de risc (existente – nu ipotetice), „activiştii de mediu” nu au nicio reacţie. „Nu cunosc să se fi manifestat public cei care pretind că sunt apărătorii mediului în poluarea cu deşeuri periculoase pe bază de plumb, substanţă clasificată în aceeaşi categorie cu cianurile. Şi aici avem de a face cu un eveniment care s-a produs, este în derulare, nu de ceva care ar putea să se întâmple, cum la fel de bine ar putea să nu se întâmple”, a declarat Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × trei =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural