Proiectul minier de la Certej, sufocat de altă minciună: defrişarea pe 500 de ha

O nouă ofensivă de dezinformare are drept ţintă proiectul minier de la Certej. De această dată „tirul” e pus pe aşa-zisele defrişări de aproape 500 de hectare de pădure. În realitate, acolo se va tăia etapizat, timp de peste zece ani, o suprafaţă de 165 hectare (cam 8-10 ha pe an) şi se vor împăduri 510 hectare de teren agricol în primii doi anI, aşa cum a stabilit legislaţia Românie.

 

Informaţiile incorecte au fost aruncate, alarmist, pe piaţă, nu întâmplător la câteva zile după ce fusese o dezbatere serioasă pe tema resurselor minerale şi a strategiei miniere pe care statul român e dator să o clarifice odată pentru totdeauna. Recent, Guvernul Tehnocrat a început un demers temeinic de armonizare a legislaţiei în materie de minerit. Era de aşteptat pentru că statul încasează sume considerabile de la investitorii perimetrelor miniere, dar, pe de altă parte, legislaţia este ţinută în promiscuitate. Practic, România le ia banii şi nu-i lasă să lucreze şi asta se cheamă înşelătorie dusă la rang de politică de stat.

 

Ce se taie, ce se plantează

 

Ştirea că proiectul minier de la Certej presupune defrişarea a sute de hectare de pădure a fost aruncată abil, nadă pentru cititorii neatenţi care ar putea crede că se vor defrişa aproape 500 de hectare de pădure. Realitatea e ca în bancul de la Radio Erevan, în sensul că suprafaţa e (aproximativ) corect precizată, dar nu e vorba de tăieri, ci de împăduriri. Pentru exploatarea minieră de la Certej se vor scoate din fondul forestier 165 de hectare de teren, iar SC Deva Gold SA a cumpărat 510 hectare de teren ce vor fi înscrise în amenajamente silvice pentru a fi împădurite. Tăierile de arbori în carierele miniere se va face etapizat, câte 8-10 hectare pe an. În schimb, împădurirea celor 510 hectare trebuie să se facă în doi ani de la obţinerea aprobărilor de la silvicultori. Potrivit legii, compensarea terenului silvic care urmează a fi scos definitiv din fondul forestier naţional „se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional”, după cum precizează Codul Silvic. Asta e legea şi se aplică de fiecare dată când o investiţie afectează zone împădurite.

SC Deva Gold  SA a achiziţionat 510 hectare de teren agricol pentru a-l da în compensare. Cheltuielile de împădurire estimate conform devizelor sunt de 35.000 lei pentru fiecare hectar (7.800 de euro), un total de 18 milioane lei (patru milioane de euro), bani care se depun în contul ocolului silvic care urmează să execute lucrările de împădurire. Obligaţiile financiare ce revin firmei pentru scoaterea terenului din fondul forestier sunt de 8.000.000 euro, bani ce trebuie achitaţi anticipat obţinerii aprobărilor.

 

Dezbaterea pe tema mineritului

 

„Duma” defrişărilor masive a apărut după ce eşuaseră recentele lamentaţii ale activiştilor care n-au convins cu sondajul prezentat la Prefectura Alba prin care susţineau că 80 la sută din populaţie este împotriva mineritului cu cianuri. După cum vă informam într-o ediţie anterioară, la dezbaterea organizată de Ministerul Economiei s-a discutat intens pe tema folosirii cianurilor în mineritul românesc. Prof. univ. dr. Victor Arad a atras atenţia că mineritul nu este singura ramură economică în care sunt folosite cianurile. (Mult mai des, fără isterie colectivă şi proteste, ele sunt folosite în  industria alimentară şi cea farmaceutică, dar acolo nu sunt mobilizate fonduri oculte contestatare.) „Pot fi de acord că 80 la sută sunt sceptici (privind folosirea cianurilor, n.red.), dar scepticii trebuie să justifice argumentat. Adică, sunt împotriva mineritului pentru că nu se respectă a, b. c, d şi aşa mai departe…  La majoritatea partenerilor noştri europeni, mineritul este privatizat, cu excepţia Rusiei. Nu există în Polonia, Cehia, Germania companii miniere de stat – toate sunt private, ca şi în America. O soluţia ar fi asta, pentru că proverbul acela cu „Nu ne vindem ţara” este o utopie, în sensul că companiile străine nu pot exporta nimic în afara profitului. Minereul rămâne în România. Adică, aurul şi ce produc ele”, a spus profesorul Arad. Practic, companiilor străine li se întocmeşte un proces de intenţie, că ipotetic ar putea aduce daune mediului, fără să li se ofere şansa de a-şi dovedi bunele practici. În schimb, pentru poluări cu substanţe din aceeaşi categorie de risc (existente – nu ipotetice), „activiştii de mediu” nu au nicio reacţie. „Nu cunosc să se fi manifestat public cei care pretind că sunt apărătorii mediului în poluarea cu deşeuri periculoase pe bază de plumb, substanţă clasificată în aceeaşi categorie cu cianurile. Şi aici avem de a face cu un eveniment care s-a produs, este în derulare, nu de ceva care ar putea să se întâmple, cum la fel de bine ar putea să nu se întâmple”, a declarat Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 + trei =

ACTUALITATE
A murit medicul ginecolog Gheorghe Lazăr         „Sub semnul lupului”, la DACFEST 2017         Vandalisme în Hunedoara         “PREMIANŢII FĂRĂ PREMII”, VARIANTA NASOALĂ. Consiliul Judeţean Hunedoara acordă diplome de excelenţă second hand         OPERAȚII PE RETINĂ. Performanțe la Clinica de Oftalmologie Opticline din Deva         Un jandarm montan a devenit eroul unui copil de șapte ani         “DECÂT” BUBUREŞTI. Niciun oraş din “provincie” nu-i destul de bun pentru Guvernul PSD         Hanul vechi din Orăștie a devenit monument al degradării         Adevărul despre jaful de la Castelul Corvinilor. Ce nu s-a aflat în aproape două luni de la dispariția banilor         ÎN ZONA ORĂŞTIE. Un absolvent din zece schimbă şcoala cu şomajul         Accident rutier grav provocat de o tânără de 21 de ani         Doi adolescenți de 16 ani au furat mașina unei tinere și au plecat la plimbare         Soarta tristă a faimoasei biserici de marmură din Alun         Fotograful care merge sute de kilometri pe jos pentru a promova Hunedoara         Vineri, Primăria Municipiului Deva nu încasează taxe și impozite locale!         CÂT VOR PLĂTI DEVENII? Preţul gunoaielor e la mâna primarului Ovidiu Moş         Traian Berbeceanu îi dă replica fostului său anchetator         Percheziții în Hunedoara, într-un dosar privind acordarea ilegală a diplomelor de studii         Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat