PROCES. Retrocedarea Masivului Retezat, o afacere dubioasă care se târâie de cinci ani în instanţă

Controversata retrocedare a pădurilor din Retezat către urmaşii familiei Kendeffy este pe rol la Judecătoria Haţeg. Au trecut cinci ani de proces şi instanţa de judecată cere abia acum un act de la Instituţia Prefectului care ar fi putut închide dezbaterea de fond într-o singură şedinţă. În timp ce procesul se târâie în instanţă, pădurile din Retezat o şterg – sub formă de buşteni – spre Ungaria şi Austria

retezat

Este vorba despre Hotărârea nr.202/2006 şi actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum şi verificările efectuate privind cetăţenia pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH. Deoarece, în cazul în care urmaşii (pârâţii) erau la acea dată cetăţeni străini, ei nu aveau dreptul prin lege să fie împroprietăriţi.

Plătiţi în aur la Paris şi în natură după revoluţie

Există totuşi un document depus pe la mai multe primării din Ţara Haţegului care ar atesta cetăţenia română a Mariei Kendeffy. Este vorba de un act ce se presupune că a fost emis de Ambasada României la Viena, înregistrat cu nr.4312 şi datat  20 decembrie 2005, în care se arată cu „numita Kendeffy Maria, născută la data de 25.06.1920 în Ungaria, domiciliată în Austria, este cetăţean român conform art. 34 din Legea 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Actul emis de Ambasada Română de la Viena demonstrează că Maria Kendeffy (născută în 1920 în Ungaria) este urmaş al acelei ramuri a familiei Kendeffy care a primit despăgubiri de la statul român prin Tribunalul Arbitrar de la Paris, cum se va vedea în cele de mai jos. Pe cale de consecinţă nu mai avea dreptul legal la retrocedarea pe care a „instrumentat-o” prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi.

Istoricul domeniilor Kendeffy

Auditorii care au studiat documentele retrocedării susţin că sunt cel puţin trei motive pentru care ar trebui anulat titlul de proprietate. „Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor cu suma de 856.211 coroane-aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane-aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr. 213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate de peste 10 ha să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazul exproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul KENDEFFY a intrat în anul 1949 în proprietatea ACADEMIEI ROMÂNE fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, scrie în raportul Curţii de conturi.

Concluziile Curţii de Conturi

Auditorii Curţii de conturi explică şi mecanismul pentru care aceste vaste domenii ale statului au fost înstrăinate. Pe de o parte, posibilitatea statului de a-şi apăra proprietatea la nivelul comisiilor locale şi judeţene era extrem de redusă. Reprezentanţii ocoalelor silvice în comisiile locale sau ai direcţiilor silvice în comisiile judeţene nu puteau influenţa decisiv hotărârile comisiilor, acestea fiind luate cu majoritate de voturi. Obiecţiunile, atunci când au fost făcute, nu aveau relevanţă juridică, rămânând simple înscrisuri în dosarele de reconstituire. „Majoritatea litigiilor de fond funciar s-au judecat în contradictoriu cu comisiile locale reprezentate de primari şi comisiile judeţene reprezentate de prefecţi, care nu aveau nici obligaţia legală şi nici interesul juridic de a apăra proprietatea publică a statului asupra fondului forestier”, este concluzia auditorilor Curţii de conturi. Şi într-adevăr echipa care a condus prefectura la acea vreme a funcţionat ca o porta-voce a familiei Kendeffy. Silvicultorii care s-au opus retrocedării au fost „luaţi la refec” de şefii Prefecturii Hunedoara de la acea vreme.

Următorul termen de proces

La termenul din 18 februarie 2015, magistraţii au cerut Instituţiei Prefectului să comunice instanţei Hotărârea nr.202/2006 şi actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum şi verificările efectuate privind cetăţenia pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH. De asemenea, a fost emisă o adresă pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH în vederea comunicării actelor privind cetăţenia acestora. Următorul termen de judecată este la data de 25 martie 2015.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “PROCES. Retrocedarea Masivului Retezat, o afacere dubioasă care se târâie de cinci ani în instanţă

  1. d

    PARCUL NATIONAL RETEZAT ESTE AL ROMANILOR NU AL UNGURILOR. AFARA CU ACESTI MAGHIARI CARE SE PRETIND PROPRIETARI PESTE RETEZAT

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

6 − 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Tatăl unui copil de 12 ani: „Fiul meu a fost răpit din fața școlii”         Petarde comercializate ilegal, confiscate de polițiști         Două accidente rutiere pe șoseaua Hunedoara – Deva, produse de șoferi imprudenți         Proaspăt ieșit din PSD, Petru Mărginean a trecut la Partidul Umanist         Florin Oancea anunță că Deva se va alătura „Alianţei Vestului” în 2019         13 ani de închisoare pentru criminalul din Orăștie         Fiul lui Traian Berbeceanu s-a dedicat muzicii. Ce versuri a scris pentru familia sa         VIDEO. GALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN EDUCAȚIE. Cei mai buni elevi și profesori din Deva au fost premiați de primărie         PRO-ECHITATE – UN PROIECT DE SUCCES AL UNIVERSITARILOR ALBAIULIENI DEDICAT PERFORMANȚEI SOCIO-PROFESIONALE A ELEVILOR ȘI STUDENȚILOR         Va fi lansat numărul 24 al revistei de etnografie și folclor Miorița         Colindători la Hunedoara         Proiect ”Deva 750”/ 750 de motive să sărbătorim orașul Deva și pe locuitorii săi         Intervenții pe drumurile județene         Donație de carte în limba română pentru comunitatea românească din Gyula (Ungaria)         Starea drumurilor județene, după primele ninsori abundente         Accident rutier grav pe DN 66         Constantin Jujan, numit director general al Salrom. Inadvertențe în CV-ul oficial         Turnicheții din curtea Castelului Corvinilor ar putea fi relocați         Comunicat de presă. Senatoarea PNL Carmen Hărău: “Cer intervenția urgentă a Guvernului!”         Gala Voluntariatului