Mircea Călin Brânduşe prăseşte intensiv Cultura de indiferenţă

Sute de obiecte dacice din metal zac prin Munţii Orăştiei, abandonate de kosonari care vânează doar piese din aur şi argint. Poliţia de patrimoniu nu poate întocmi dosare de cercetare penală pentru că inspectorii Direcţiei pentru Cultură nu se urnesc de la birou în zonele scurmate de braconieri să-şi facă meseria şi să sesizeze poliţia.

Cele mai recente vandalizări la monumentele de patrimoniu UNESCO au lăsat în urma lor peste 400 de gropi scurmate de braconieri arheologici rămaşi necunoscuţi pentru că nimeni nu-i caută, atâta timp cât „culturnicii” nu sesizează poliţia de patrimoniu. Ba mai mult, jandarmii pun şi ei batista pe ţambal, emiţând păreri ce nu ţin de competenţa lor. În general, gropile au fost săpate în afara perimetrul protejat de Administraţia Monumentului Sarmizegetusa Regia. Recent a izbucnit un scandal legat de o groapă aflată la limita capitalei regatului dac.

Braconajul arheologic din 2013

Este vorba despre o groapă scurmată de căutătorii de comori în primăvara anului 2013, în preajma căreia au fost descoperite, recent, obiecte din perioada antică. Iată ce relatează Dr. Cătalin Cristescu, Coordonator al monumentelor din judeţul Hunedoara înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO: „În luna aprilie 2013 preşedintele Fundaţiei Dacica, Aurora Peţan, semnalează postului de jandarmi montani Grădişte faptul că într-o zonă limitrofă arealului administrat de Administraţia monumentului Sarmizegetusa Regia se află o groapă săpată recent, alături de care a găsit abandonate câteva piese metalice de fier în stare de degradare avansată. Ulterior acestei sesizări, la faţa locului şi în zonă, în prezenţa reprezentanţilor jandarmeriei, se efectuează cercetări de către poliţia de patrimoniu din cadrul IPJ Hunedoara, de către reprezentanţi ai Direcţiei de Cultură Hunedoara şi de către arheologi. În luna iunie 2013, în urma unei percheziţii domiciliare în satul Grădiştea de Munte sunt descoperite un număr de 20 de obiecte din fier, în special unelte agricole, care în urma expertizei sunt declarate ca fiind dacice şi provenind din groapa semnalată şi cercetată”, scrie arheologul Dr. Cătălin Cristescu. Asta se întâmpla într-o perioadă în care instituţiile statului colaborau pentru a descuraja braconajul arheologic din Munţii Orăştiei. Între timp lucrurile s-au mai schimbat. În rău.

Obiecte găsite după doi ani

Revenind în zilele noastre, trebuie precizat că anul acesta, atât jandarmii, cât şi paznicii cetăţii Sarmizegetusa Regia au trecut în patrulare, fiecare, cel puţin o dată pe la locul unde a fost scurmată groapa din 2013, fără să observe ceva deosebit şi fără să mai găsească artefacte abandonate. (Locurile bântuite de căutătorii de comori e recomandabil să fie monitorizate.)
În urmă cu o săptămână, la data de 7 octombrie 2015, o patrulă a jandarmilor montani Grădiştea de Munte, semnalează că au ajuns la locul gropii şi au descoperit, în proximitatea ei, mai multe obiecte de fier susceptibile a face parte din categoria artefactelor antice, unele adunate într-o grămadă la trei metri de groapă, altele risipite pe o rază de aproximativ şase-şapte metri, toate la vedere, neacoperite de frunze sau de vegetaţie căzută.

Jandarmi cu fiţe de arheologi

Piesele au fost ridicate de jandarmi, dimpreună cu paznicii firmei Compact Silver Security, și transportate în parcarea din faţa intrării la Sarmizegetusa Regia. De acolo ele au fost încărcate în maşina jandarmeriei şi transportate, după cum zice legea, la sediul Primăriei Orăştioara de Sus, unde au fost predate pe bază de proces verbal. La rândul său, primarul comunei Orăştioara de Sus le-a predat Direcţiei de Cultură Hunedoara şi de acolo au ajuns în custodia Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. Jandarmii s-au transformat în arheologi de ocazie şi au decis că: „În zona respectivă nu existau urme de săpături. Cel mai probabil, piesele metalice au ieşit la suprafaţă ca urmare a eroziunii solului în urma fenomenelor naturale”, după cum informează un comunicat de presă al jandarmeriei.

Cultură de „miserupism”

Şefii Culturii hunedorene iau de bună părerea jandarmilor şi înmormântează povestea braconajului arheologic fără să facă o minimă verificare în teren şi fără să sesizeze organele de cercetare penală. „De precizat că niciun reprezentat al Direcţii Judeţene de Cultură nu a considerat că ar fi necesară o inspectare a locului de unde piesele au fost ridicate, neglijând posibilitatea ca apariţia bruscă a pieselor să fie produsul unei acţiuni umane, cu intenţii dubioase şi răuvoitoare într-o zonă în care au fost semnalate câteva zeci de gropi săpate de braconieri în intervalul 1998 – 2006. Datoria Direcţiei Judeţene pentru Cultură era să cerceteze la faţa locului şi să sesizeze în cel mai scurt timp organele de poliţie, în cazul unor constatări de agresiune împotriva solului şi a patrimoniului. Datorită acestei neglijenţe, nici până la această oră (13 octombrie 2015, ora 10) poliţia nu a întreprins cercetări pentru depistarea unei eventuale fapte antisociale cu posibile consecinţe grave”, susţine arheologul Cătălin Cristescu.

Brânduşă, pe contrasens cu frâna de mână trasă

Şeful Direcţiei de Cultură Hunedoara, Mircea Călin Brânduşa, susţine că a sesizat poliţia în cursul zilei de ieri. Aşadar, după ce apăruse public un comunicat de presă privind lipsa de reacţie şi de seriozitate a „culturnicilor”. Mai mult, Brânduşa (numit politic la Cultură pentru abilitatea sa de a şofa în interesul deputatului minoritar Gheorghe Firczak) nici măcar în al doisprezecelea ceas nu a trimis un angajat să verifice locul faptei, dar promite să o facă până la sfârşitul acestei săptămâni.

Se deschide dosar de cercetare penală

Părea specialiştilor este clară: „Din constatările la faţa locului, făcute de către arheologi, reiese că este foarte puţin probabil ca intemperiile sau eroziunea solului să fi fost factorii determinanţi ai descoperirii pieselor, înclinându-se mai degrabă spre o acţiune voluntară, recentă, făcută de mâna omului, în preajma unei gropi care a făcut obiectul unor cercetări judiciare şi de specialitate. În opinia specialiştilor expunerea lor la aer este de dată recentă, până în momentul scoaterii lor la vedere ele putând fi depozitate, ascunse şi camuflate în scorburi sau acoperite de frunze în strat gros”, scrie Dr. Cătalin Cristescu, Coordonator al monumentelor din judeţul Hunedoara înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șapte + 16 =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării