Hoţiile de la Apa Prod SA au revenit în actualitate, vineri, 26 mai 2017, atunci când Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a aprobat situaţia financiară a societăţii pe anul trecut. După cum probabil vă mai amintiţi, hoţiile au început prin 2011 şi, timp de cinci ani, s-a furat – pic cu pic – peste 11,5 miliarde de lei vechi din casieria sucursalei Geoagiu, fără să se prindă şefii firmei. Conducerea Apa Prod a depus o plângere penală „in rem” (privind fapta) în 12 iunie 2016, dar faptele au devenit publice abia în 23 august, când ZIARUL Hunedoreanului a scos afacerea din cotloanele secretomaniei PSD-iste
„Bani vor trebui, în final, recuperaţi. Nu ştiu dacă numai de la cei patru cărora li s-a desfăcut contractul de muncă. S-ar putea să fie – în urma cercetărilor – şi alţii implicaţi în ceea ce a însemnat paguba de la Apa Prod, a declarat Mircea Bobora, preşedintele CJ Hunedoara, vineri, la finalul şedinţei de Consiliu. Dosarul este şi acum pe masa procurorilor, iar cercetarea se face pentru faptă, fără să fie stabiliţi suspecţi în cauză. Anul trecut, un control intern a stabilit că cinci angajaţi ar fi implicaţi în delapidare, motiv pentru care au fost daţi afară din firmă. Ulterior, şeful care ţinea contabilitatea a fost „albit” de către comisia de etică şi disciplină. Ce patron ar ţine un contabil care n-a sesizat timp de cinci ani că din firma se fură 11,5 miliarde de lei vechi?, este o întrebare pe care am pus-o anul trecut şi nici azi nu şi-a găsit un răspuns.
Adevăruri extrase cu forcepsul
Hoţia a fost dosită mai bine de două luni, în sensul că liderii PSD ai judeţului, cei care patronează SC Apa Prod SA, n-au informat populaţia judeţului. Abia la câteva zile după ce povestea a ajuns în paginile ZIARUL Hunedoreanului, preşedintele CJ Hunedoara de la vremea respectivă a ieşit într-o conferinţă de presă şi a confirmat fapta. Laurenţiu Nistor spunea că, în plan strict administrativ s-au dispus măsuri de sancţionare împotriva mai multor angajaţi despre care se crede că au fost implicaţi, voit sau din neglijenţă, în hoţia de 11,5 miliarde de lei vechi. Fuseseră desfăcute contractele de muncă în cazul a cinci persoane: Ovidiu Nicolae Rangheţean (economist la departamentul comercial al Centrului Operaţional Geoagiu al Apa Prod), Cristina Simona Rangheţean (economist la UIP POS Mediu) şi Valeria Simina (casier încasator al Apa Prod), toţi daţi afară pentru motive disciplinare. De asemenea, Emil Tomoni (şef al Centrului Operaţional Geoagiu) şi Dorel Şerban (şef al departamentului financiar – contabil) şi-au pierdut locul de muncă pe motiv de neîndeplinire corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu.
Prezumţia de nevinovăţie, privilegiu pentru „granguri”
La scurt timp după ce povestea s-a stins mediatic, contabilul şef Dorel Şerban a revenit pe post. Din conturile firmei au dispărut 1,5 milioane lei, în cinci ani de furtişaguri, contabilul şef nu s-a prins de fraudă şi totuşi a fost păstrat să conducă finanţele şi contabilitatea firmei. Cum a fost posibil să fie reprimit pe post? Reprezentanţi din conducerea Apa Prod vorbeau despre prezumţia de nevinovăţie de care trebuie să beneficieze şi contabilul Dorel Şerban. În acest caz, cum de patru angajaţi au fost „maziliţi”, de ce nu a funcţionat prezumţia de nevinovăţie şi pentru ei? Ce fel de justiţie e aia care garantează selectiv drepturile cetăţeneşti? Ca o ironie amară, Guvernul PSD a rebotezat Ministerul Muncii cu fiind „şi al Justiţiei Sociale”. Ce fel de justiţie socială a aplicat PSD în cazul celor cinci angajaţi de la Apa Prod SA?
