10.7 C
Deva
vineri, martie 29, 2024

JUDECĂTORI DIN HAŢEG RECLAMAŢI LA CSM. Abuzurile lui Nicolae Timiş în Cazul „Cornigoiu”, gaură la bugetul local

Fostul primar Nicolae Timiş continuă să producă pagube bugetului local al oraşului Haţeg după patru ani de la eliberarea sa din funcţie. Cazul „Cornigoiu” este exemplul unui răsunător abuz comis de Timiş, abuz care pune Primăria Haţeg la plată şi îi duce pe unii dintre magistraţii în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. O poveste aparent banală s-a transformat într-un scandal monstruos din care răzbate atitudinea fostului primar Nicolae Timiş de stăpân al oraşului Haţeg.

De peste un deceniu, Primăria oraşului Haţeg este târâtă într-un scandal devastator, pornit dintr-un capriciu al fostului primar Nicolae Timiş, căruia i s-a pus pata pe Ştefan Cornigoiu. Povestea a început în 2005, când şase chiriaşi ai unui imobil din Haţeg şi-au cerut dreptul, potrivit legii, de a cumpăra spaţiul comercial închiriat de la Primărie. Pentru cinci dintre ei, primarul de atunci, Nicolae Timiş, a întocmit actele de vânzare-cumpărare, dar lui Cornigoiu i-a refuzat acest drept. După 11 ani de procese, Primăria oraşului Haţeg încă mai plăteşte de pe urma refuzului neîntemeiat comis de fostul primar.

Consecinţele aroganţei

În lungile procese cu Ştefan Cornigoiu bugetul Primăriei Haţeg a fost „supt” de 9.976 lei, bani plătiţi drept cheltuieli de judecată. Apoi, Nicolae Timiş a angajat avocaţi (deşi avea vreo patru jurişti la primărie), iar onorariile achitate din visteria Haţegului au fost de 75.000 lei, ajungând acum la 90.863 lei. Auditorii Camerei de Conturi Hunedoara au stabilit că banii daţi avocaţilor nu au justificare legală şi au cerut recuperarea prejudiciului. Dosarul este pe rol. La aceste sume se adaugă despăgubirile băneşti pe care  le va plăti Primăria Haţeg din cauza întârzierea executării obligaţiei ce-i revenea fostului primar Nicolae Timiş, daune stabilite într-o primă instanţă la 19.610 lei, deşi reclamantul pretinde că paguba sa a fost de 100.000 de euro. Cauza este în recurs şi urmează să se soluţioneze în această lună, dar oricare ar fi suma, ea este o „gaură” în buzunarele cetăţenilor din Haţeg – până la urmă. De asemenea, o altă speţă generatoare de prejudicii a rămas în pronunţare la Judecătoria Haţeg, pentru data de 19 aprilie 2016, după ce magistraţii fuseseră somaţi, printr-o sentinţă a instanţei superioare, să finalizeze judecarea cauzei la termenul din 5 aprilie. De altfel, judecătorii din Haţeg au fost reclamaţi la Consiliul Superior al Magistraturii tocmai pentru că tărăgănează cauzele în care este implicat fostul primar Nicolae Timiş.

Dispreţul faţă de instanţă

În 2005, Curtea de Apel Alba Iulia îl obliga pe Nicolae Timiş, în calitate de primar, să-i vândă lui Ştefan Corngoiu parte dintr-un imobil, cum vânduse şi celorlalţi cinci chiriaşi care aveau afaceri în aceeaşi clădire. Timiş a refuzat să pună în aplicare sentinţa, aşa că a urmat alt proces care s-a finalizat în 2008, iar prin sentinţa civilă nr. 584/2008, pronunţată de Judecătoria Haţeg, Primăria a fost obligată la plata unor daune de 130.605 lei (echivalentul a 30.000 euro). De asemenea, instanţa îl obliga pe primarul Nicolae Timiş să se prezinte în faţa notarului public în vederea semnării contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, în caz contrar avea să plătească 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. Timiş, ca un adevărat stăpân al oraşului, a tratat în sictir şi această sentinţă. Contractul a fost încheiat abia la data de 27 mai 2011. „Din datarea Contractului de vânzare-cumpărare nr.1050/ 27.05.2011 autentificat (…), din celelalte înscrisuri aflate la dosar ca şi din susţinerile părţilor reiese că pârâtul (Timiş Nicolae) a refuzat să se conformeze hotărârii judecătoreşti, îndeplinindu-şi obligaţia după aproximativ 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care era obligat sub sancţiunea plăţii daunelor cominatorii”, se arată într-o motivare de sentinţă.

Bilanţul pagubelor

Până acum Primăria Haţeg a fost executată silit pentru suma de 9.976 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în procesele cu Ştefan Cornigoiu, bani ce ar urma să fie recuperaţi de la Timiş Nicolae. De asemenea, fostul primar a dat de la bugetul local 75.000 lei avocaţilor care i-au apărat abuzurile. Însă litigiile nu s-au încheiat. Cornigoiu susţine că afacerea sa a avut de suferit de pe urma abuzurilor comise de fostul primar, motiv pentru care a cerut instanţei să transforme daunele cominatorii, stabilite iniţial la 30.000 de euro, în daune moratorii. (Diferenţa e că daunele cominatorii sunt o formă de constrângere – a lui Timiş în cazul nostru, şi ele se restituie primăriei în momentul în care Timiş s-a achitat de obligaţii, iar daunele moratorii rămân gaură la primărie, despăgubire pentru cel care a suferit pagube de pe urma capriciilor comise de fostul primar.)  Magistraţii i-au admis lui Cornigoiu despăgubiri de 19.610 lei, printr-o sentinţă din 28 noiembrie 2013, atacată cu recurs. Până la sfârşitul lunii judecătorii trebuie să stabilească paguba pricinuită de abuzurile fostului primar în cazul Cornigoiu.

Studiu de caz pentru CSM

Cazul Corngoiu şi un alt caz în care Nicolae Timiş are calitatea de inculpat au fost sesizate la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), reclamându-se termenele nerezonabile şi tergiversarea dosarelor în vederea prescrierii faptelor şi exonerare de răspundere penală a inculpatului Timiş Nicolae, cu prejudicierea bugetului public şi a unor afaceri private.

„Dosarul, care ar putea face un obiect de analiză la cum să nu se judece dar şi de ce investitorii serioşi au ocolit România în general şi Haţegul în special, ne justifică interesul legitim la care se adaugă şi faptul că suntem în acelaşi timp prejudiciaţi în cauze similare ori în faţa neexecutării unor soluţii favorabile emise de instanţe. De altfel, o adunare a cauzelor în care fostul edil este acţionat în justiţie de către membrii comunităţii ori terţi comercianţi, pentru acte şi fapte derulate în exercitarea mandatului, cu grave repercusiuni financiare faţă de instituţie, duce la 8 liste a cate zece cauze ce ar da în jur de 80 de dosare, cu dublarea acestora pe căile de atac, la care se adaugă multitudinea de termene, pentru a se putea aprecia şi face o imagine a ceea ce a însemnat caracterul nociv ce nu e de acceptat: cum poate fi îngropată, până la aducerea în stare de faliment, o administraţie locală orăşeneasca”, se arată în sesizarea făcută către CSM.

Știri Similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/