ISTORIE VS. NATURĂ. Sarmizegetusa Regia, o istorie a furtunilor care au devastat monumentul UNESCO (I)

În vara anului 2005, o furtună violentă a devastat zona de nord și de est a Sarmizegetusei Regia, monument de patrimoniu mondial UNESCO. Peste 200 de arbori au fost culcați la pământ pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare. Stratul arheologic era distrus şi numeroase artefacte, scoase la suprafaţă de vijelie, au căzut pe mâna traficanţilor de comori. Acela a fost momentul în care s-a dovedit că pădurea de la Regia este în declin şi că patrimoniul arheologic este în mare primejdie. A trecut peste un deceniu şi încă mai sunt cozi de topor – politicieni şi pretinşi activişti de mediu – care nu înţeleg că arbori vor creşte la Sarmizegetusa Regia până la sfârşitul lumii, dar niciodată, nimeni şi nimic nu poate pune la loc o fărâmă distrusă din monumentul arheologic

În toată perioada în care Sarmizegetusa Regia şi zonă aferentă celui mai important monument istoric al României a fost administrată silvic și forestier nu s-a ținut cont nici de componenta  culturală, nici de cea turistică, întreaga zonă fiind tratată în exclusivitate după regulile silvice. Reguli prohibitive, ţinând cont de statutul „Parc Natural”, care nu permit nici măcar extragerea putregaiurilor din pădurea ce se hâieşte peste monument.  De-a lungul anilor, au fost zeci de momente în care situl arheologic a fost devastat de căderea arborilor. ZIARUL Hunedoreanului  va prezenta în serial o succintă istorie a calamităţilor care au afectat monumentul UNESCO cu speranţa că orice om de bună credinţă va sesiza absurditatea scandalului provocat de arnăuţii mediului în apărarea păduri, invocând defrişări care nu au existat, printr-o manipulare grosolană a realităţii.

Jocul mizerabil al aşa-ziselor „defrişări”

Strigătul activiştilor de mediu s-a auzit până-n Parlament, dar puţini au fost cei dispuşi să asculte şi părerea celor care administrează monumentul. „Trebuie să înţeleagă toată lumea că viitorul Sarmizegetusei va fi fără arbori, pe locurile CERCETATE şi CONSERVATE. Repet, doar pe locurile cercetate și conservate. Dar acest viitor va fi, în cel mai bun caz, peste o sută de ani. În acest moment, trebuie protejate monumentele. Zidul Incintei Militare, în primul rând. În ultimii 10 ani el a fost sfârtecat de arbori, în cel puţin paisprezece locuri, provocând o pagubă inestimabilă pentru patrimoniu. ATENŢIE, NU S-A FOLOSIT ȘI NU VA FI FOLOSIT TERMENUL DEFRIŞARE. Nu se defrişează zona!!! Nici acum, nici peste o sută de ani. Sarmizegetusa se întinde pe sute de hectare. Noi vorbim doar de 18. O pădure aflată în declin, bătrână și bolnavă și mai ales o pădure care se suprapune peste un monument de asemenea importanță trebuie ținută sub control. Isterizarea gratuită nu duce la nimic bun. Clamarea ideii de pădure virgină în acel loc nu este decât un fake manipulator. Specialiştii silvici, peisagişti, geologi, pedologi și arheologi vor decide care sunt arborii care trebuie tăiaţi, pentru a nu mai pune în pericol monumentele. La fel, vor decide care dintre ei trebuie să rămână, pentru a nu provoca alunecări de teren sau eroziuni. Scoaterea totală din fondul forestier, doar a celor 18.3 hectare, nu înseamnă, sub nicio formă DEFRIŞAREA. Înseamnă o mai uşoară gestionare a tăierilor utile. Conservarea zidului va costa enorm. Cu multe zerouri, în euro. Evident ca nu poţi investi şi în acelaşi timp să priveşti cum, pe investiţia ta, se prăbuşeşte un arbore şi ţi-o face praf. Acum s-au tăiat 100 de arbori. Arborii au căzut dirijat, fiecare unde a decis prestatorul și arheologul. Nedirijați, acei arbori ar fi căzut, mai devreme sau mai târziu, peste monumente sau peste turiști.  Altă etapă va cuprinde, după consultări şi studii, o nouă categorie de arbori care vor fi îndepărtaţi, în aceleași condiții. Şi în funcţie de posibilităţile de conservare a ceea ce se va scoate la lumină, acum, peste cinci ani, peste zece, sau peste o sută, se va trece la tăierea, pe zone, sau pe bucată. NU DEFRIŞEAZĂ nimeni. Repet, isterizarea provocată, mai mult sau mai puţin intenţionat, nu face decât rău. Titlurile din presă, prost răstălmăcite şi comentariile binevoitorilor nu ţin, NICIODATĂ, loc de realitate. Informaţi-vă la sursă. Întrebaţi oricând şi vi se va răspunde”, declară Vladimir Brilinsky (Administraţia Sarmizegetusa Regia).

După furtună, raiul căutătorilor de comori

În vara anului 2005, o furtună năprasnică s-a abătut peste Munţii Orăştiei. La Sarmizegetusa Regia au fost scoase la suprafață sute de artefacte ceramice și metalice care au fost colectate în cel mai scurt timp de către căutătorii de comori. Pe vremea aceea situl nu era păzit și nici administrat decât formal, de la Bucureşti. Pentru extragerea arborilor căzuţi au fost necesare 52 de zile, folosindu-se utilaje de tip funicular. Cu toate acestea, în multe locuri, stratul arheologic a fost afectat considerabil.  Deşi a existat o supraveghere arheologică a lucrărilor, asigurată de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, s-au semnalat numeroase situații în care s-a acceptat că pe timpul exploatării s-au produs pagube şi mai mari sitului, iar organele de cercetare penală au deschis un dosar privind descoperirea pe timpul exploatării a unor artefacte care au făcut obiectul traficului de patrimoniu.  Această calamitate a dat tonul destabilizării consistenței forestiere în acea zonă. Atunci a devenit limpede starea şubredă a arboretului din zona monumentului de patrimoniu mondial. Totuşi nimeni n-a învăţat nimic din acel eveniment devastator. Au urmat alte furtuni cu arbori căzuţi peste zidurile antice. Dar despre ele vom vorbi în episodul următor.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara         Salonul Hunedorean al Cărții în anul Centenarului         Sarmizegetusa Regia, în imagini de poveste         Ucigașul celor două femei din Balomir adus în instanță. Detaliile crimelor înfiorătoare săvârșite de tânăr         Ședință la Prefectură pe tema drumurilor din județ         Accident rutier grav în Deva         (P) We are more than work! – Falk Pruscha, fost CEO al Star Transmission şi Star Assembly, ne împărtăşeşte impresiile experienţei sale în România         Retrocedarea terenurilor din Retezat a dus la închiderea complexului Pietrele         Accident grav în Deva, produs la beție         Ambasadorul SUA a primit cheia municipiului Hunedoara         Telecabina de la Cetatea Devei rămâne oprită         Primarul Florin Oancea propune Deva în „Alianța Vestului”         Reabilitarea centrului istoric al Devei – fază finală de aprobare a PUZ         Motivarea sentinței în dosarul comorilor dacice. Cum a scăpat de închisoare interlopul sârb care a traficat brățările de aur         VIDEO Momente groaznice la meciul de kick-boxing dintre Endre și Tolea Ciumac         Topul petrecerilor „de sezon” pe bani publici: tocana împărțită de primar și recitaluri costisitoare