O fabrică de betoane funcţionează ilegal, între case, la Cristur, din toamna anului 2012. A fost construită ilegal şi funcţionează tot ilegal. Aerul devine acolo irespirabil. Peste curţile oamenilor plouă, zilnic, cu praf de ciment şi nisip, iar zgomotul este asurzitor. Primarul Petru Mărginean (inginer constructor, la „bază”) ştie de toată mizeria, dar n-a făcut nimic pentru „oraşul sănătos” promis la început de mandat. Afacerile cu pavele şi borduri se fac aproape exclusiv cu bani publici şi sunt generatoare de şpagă. Fabrica de la Cristur nu a fost oprită, chiar dacă sunt dovedite ilegalităţile. Numai procurorii DNA mai pot stabili dacă stăpânii oraşului sunt neputincioşi ori învârt bani cu lopata în para-ndărături, comisioane şi şpăgi. O parte din gaşca de afacerişti implicaţi în această poveste a ajuns după gratii, la pachet cu un alt primar liberal – Ovidiu Hada, fix în urmă cu patru ani
În gargara electorală din 2012, candidatul Partidului Conservator – devenit liberal prin ordonanţa traseiştilor – promitea locuitorilor din Bârcea Mică, Cristur, Sântuhalm şi Archia că va reabilita, printr-un program eşalonat pe patru ani, aceste zone „periurbane”. Poza ataşată de Petru Mărginean promisiunii înfăţişează un gazon tuns la „meserie”, ca pe marile stadioane de fotbal ale lumii, arbori cu coroana bogată şi zeci de straturi de flori multicolore, peste care se înalţă cerul senin şi curat ca lacrima.
În 2016, la Cristur, oamenii lăcrimează din cauza pulberilor care le intră din belşug pe sub pleoape. Atmosfera este sufocantă, din cauza pulberilor sedimentare aruncate în aer din buncărul înfipt între case, după care praful se aşează ca o molimă peste grădini. Drumul este acoperit de mâzgă ori de stivele de pavele şi borduri pe care fabricantul le depozitează, în dispreţul legii, pe carosabil şi pe marginea lui. Utilajele care vibrează betonul fac să se mişte paharele pe masă. Par imagini apocaliptice, dar asta se întâmplă când o fabrică de betoane e tolerată scandalos şi ilegal printre case.
Bordurile, cărămizile lor de bani..
Fabrica de betoane de la Cristur a fost construită ilegal şi a început să lucreze industrial, între case, în mandatul actualului primar Petru Mărginean, din septembrie 2012. Potrivit legii, o fabrică de pavele trebuie să fie la cel puţin jumătate de kilometru depărtare de prima casă locuită. La Cristur, fabrica este la nici cinci metri de casa lui Cristian Smeu, care a umblat cu jalba pe la toate instituţiile „abilitate”, fără nici un folos. Nimeni nu-l ia în seamă. Pe parcursul anului trecut, Smeu a depus la Primăria Deva cel puţin patru petiţii. Urbaniştii Primăriei recunosc că fabrica a fost construită ilegal, fără autorizaţie de construcţie, şi că fabricantul îşi desfăşoară activitatea ilegal, pentru că nu a primit aprobarea Consiliului Local să producă pavele în zona rezidenţială. După aceste informării, arhitecţii Oraşului Sănătos nu au mai mişcat un pai. Practic, i-au spus omului ceea ce el ştia, fiindcă de aia a depus plângeri la Primărie. Petru Mărginean, în calitate de executant la deciziilor luate de Consiliul Local Deva, nu a lichidat disconfortul creat de fabricantul de pavele şi borduri. Din neputinţă ori copleşit de interese obscure, Mărginean – inginer constructor, de meserie – a tăinuit faţă de consilierii locali o chestiune extrem de gravă pentru locuitorii din zona „periurbană” Cristur.
Arhitectura şmenului
Arhitectul oraşului, Angela Kalauz, şi poliţiştii comunitari au făcut, şi ei, ureche surdă la reclamaţii, chiar dacă au fost în teren şi au văzut pe viu cum stau lucrurile. Poliţiştii spun că, în urma controalelor efectuate, nu s-au găsit deşeuri reziduale (există fotografii care dovedesc contrariul), carosabilul este curat şi pe la fabrică nu trec maşini de mare tonaj. La o minimă verificare, puteau să-şi dea seama (chiar şi nişte „miliţieni” pot asta) că producţia e în cantităţi industriale şi nu poate fi cărată cu cârca. Ei consemnează că erau grămezi de produse finite pe domeniul public, dar precizează că au trimis în teren numai echipele de poliţişti specializaţi pe probleme de Mediu, urmând ca (altădată, cândva) să verifice şi aspectele legate de disciplina în construcţii. Asta se întâmpla la zece zile după ce arhitecta Angela Kalauz stabilise că, atât construcţia, cât şi activitatea, sunt ilegale.
Dorel, inspector în construcţii
Plângerile au ajuns şi la Inspecţia de Stat în Construcţii (ISC) Hunedoara, instituţie care – şi ea – confirmă că fabrica de borduri funcţionează ilegal. De asemenea, inspectorii ISC Hunedoara arată că şi construcţiile sunt ilegale. Dar se opresc în a contempla. PUNCT. Nici vorbă să închidă sau să demoleze cineva şandramaua ilegală dintre case. Cei de la Inspecţia de Stat în Construcţii susţin că există o declaraţie autentificată a proprietarului fabricii, în care se arată că şi-a tras coţcăria în urmă cu trei ani. Pe cale de consecinţă, inspectorii decid că nu mai au dreptul de a constata şi de a lua măsuri, fiindcă fapta s-a prescris. S-a prescris, pentru că aşa zice ilegalistul în faţa notarului. Atât? Cam subţire…
Din această fundătură absurdă, doar Direcţia Naţională Anticorupţie mai poate descâlci putregaiul afacerii.
Mai tare ca o fabrică de şpăgi
Fabrica funcţionează sub numele de SC Pavaje Industry Design SRL, o firmă rebotezată şi cosmetizată din mai vechea SC Pavaje Industry SRL. În rest păstrează coordonatele fostei afaceri ce era controlată de familia puşcăriabilului Ioan Ţiplea, fost angajat al Primăriei Hunedoara, condamnat la cinci ani închisoare pentru furtişaguri de bani publici, în lotul primarului Ovidiu Hada.
Toată lumea ştie că o afacere cu pavele şi borduri e pe bază de bani publici. De la primării vine grosul banilor pentru schimbat de borduri şi pavele, nu de la proprietăţile mărunte. În judeţul Hunedoara, sunt zeci de fabricanţi de borduri care au dat faliment, pentru că în genul ăsta de afacere rezistă doar cine are „spatele tare”. Dar cât de tare trebuie să fie spatele celui care învârte afacerea de la Cristur, dacă ea continuă să funcţioneze ilegal într-o fabrică construită pe şest? Asta rămâne să aflăm de la DNA, fiindcă s-a schimbat destinatarul petiţiilor şi plângerile nu mai ajung în fişetul primarului Petru Mărginean.
