HUNEDOARA ÎNCOTRO? Atragerea investitorilor, o gargară fără acoperire

Întâlnirea organizată de Consiliul Judeţean Hunedoara la sala „Reduta” din Deva a scos în evidenţă faptul că atât oamenii de afaceri cât şi demnitarii din administraţia publică locală sunt nemulţumiţi de legislaţia incoerentă şi stufoasă care încurcă la înfiinţarea de noi locuri de muncă, un subiect îndelung trâmbiţat de guvernanţi după 89, dar rămas mereu la faza de proiect pentru viitor. Prea ades „se vor face noi locuri de muncă” în loc de „s-au făcut”

MAIN Continuare reduta dezvoltare judet

Marcel Goia, primarul oraşului Haţeg, a povestit calvarul prin care a fost nevoit să treacă în tentativa sa de a sprijini înfiinţarea a 950 de locuri de muncă în oraşul pe care îl gospodăreşte. „La Haţeg ar fi trebuit să avem deja cea mai mare fabrică de biciclete din România, unitate ce ar fi angajat 950 de oameni din zonă”, a spus Goia care a adăugat că statul nu a susţinut cu nimic iniţiativa privată, ba mai mult, investitorii au avut parte de tot felul de beţe-n roate.

MAIN marcel adrian goia, primarul orasului hateg Acordarea de facilităţi pentru atragerea de investitori devine o operaţiune riscantă pentru primari. „Am dus utilităţi şi drum până la marginea terenului şi am fost apoi verificaţi două luni de Consiliul Concurenţei”, a spune Marcel Goia. Or, nici un investitor nu e dispus să construiască o fabrică în sălbăticie, acolo unde nu există electricitate, alimentare cu apă, canalizare şi căi de acces. Mai mult, terenul pe care primăria ar vrea să îl pună special la dispoziţia unui investitor nu poate fi atribuit direct. Procedura cere organizarea unei licitaţii, chiar dacă se ştie de la început câştigătorul, fiindcă – cum e în cazul de faţă – un singur producător era interesat să facă biciclete în Haţeg. „Cred că se impune modificarea legislaţiei în ce priveşte închirierea şi concesionarea terenurilor pentru asemenea situaţii”, a mai spus primarul oraşului Haţeg. În aceste condiţii nu-i de mirare că fabrica de biciclete nu s-a mai făcut. În Haţeg sunt 2.500 de şomeri în plată, dar numărul celor fără un loc de muncă este considerabil mai mare.

MAIN iovanesc 2„O relaţie mai amicală cu mediul privat se impune. Şi mai rapid s-ar impune implementarea unui regim fiscal stabil şi predictibil. Investitorii îşi fac o serie de calcule, mult mai bine decât le putem noi face, iar dacă acele calcule le sunt date peste cap de cine ştie ce schimbare de lege, toată lumea are apoi de suferit”, a fost de părere şi primarul Adrian Iovănesc de la Călan.

Lucrurile stau chiar mai rău din perspectiva oamenilor de afaceri.

Mineritul moare pe şest

Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, a relatat fapte greu de imaginat într-o lume cât de cât aşezată. „Am investit 550 de milioane de euro şi de doi ani batem pasul pe loc. Mă refer la o lege a minelor, nu la o lege privind Roşia Montană. Proiectul de la Certej este total diferit de cel de la Roşia. Sunt în ţară mine care au rămas ale nimănui şi nu pot fi privatizate”, a spus Stanca. Deputatul Carmen Hărău a spus că legea zace pe undeva pe la Senat, în vreme că senatorul Dorin Păran era de părere că e la Camera Deputaţilor.

„O găleată (electorală) de curent aveţi?”

MAIN StancaLăsând la o parte lipsa unei legi, Stanca a adus în discuţie celelalte frâne care îl descurajează pe investitor. Uzina metalurgică de la Certej are nevoie de o linie de energie electrică de mare putere. Directorul Deva Gold spune că a discutat cu distribuitorul de energie pentru un contract ferm pe 20 de ani la un consum de 100 megawaţi. „S-a uitat mirat, spunând că această cantitate reprezintă două treimi din consumul actual al întregului judeţ. Mi-au spus că ar putea să-mi dea ceva pe linia care alimentează fabrica de la Chişcădaga, dar să merg eu să-i întreb dacă închid fabrica peste doi ani. Cum să-i întreb când dau faliment că am nevoie de linia lor de curent?”, spune directorul Nicolae Stanca. Directorul Deva Gold spune că era dispus să construiască o linei de înaltă tensiune pe cheltuiala firmei sale, linie pe care ar fi predat-o cu titlu gratuit distribuitorului, dar nici această soluţie nu a fost agreată.

Dacă, totuşi, un investitor cu multă răbdare reuşeşte să treacă peste legislaţie şi birocraţie constată că afacerea lui va merge prost pentru că nu găseşte meseriaşi, forţă calificată de muncă.

 

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “HUNEDOARA ÎNCOTRO? Atragerea investitorilor, o gargară fără acoperire

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șaptesprezece + doisprezece =

ACTUALITATE
La Costești. Țurcana – Regina Munților – 2017 (FOTO + VIDEO)         Eveniment cultural. Un dar oferit celor mici         Cartierul ridicat în comunism pe muntele de fier primește o nouă șansă         Portofel pierdut, restituit păbugaşului de poliţiştii locali         Accident rutier grav pe Calea Zarandului         Accident rutier în Cristur, pe șoseaua Hunedoara – Deva         Consiliul Județean pregătește banii pentru refacerea șoselei spre Sarmizegetusa Regia         Soarta tristă a așezării romane de la Micia, locul istoric care ar fi putut aduce turiști         Un polițist din Hunedoara a prins un tâlhar, după ce l-a alergat pe străzi         ADVERTORIAL. Educația financiară este vitală pentru un antreprenor         BIROCRAŢIA SUFOCĂ ROMÂNIA. Două miliarde de euro de la UE n-au mai ajuns la drumurile patriei         INSTITUŢIA PREFECTULUI. Lista despăgubirilor a fost aprobată de Guvern         O tânără a fost jefuită în Hunedoara         Accident în Hunedoara, produs de un bărbat de 71 de ani         PROIECT PILOT. Tablete pentru elevi şi laptopuri pentru dascăli, moca, de la stat         Pagube de peste jumătate de milion de lei în judeţul Hunedoara         Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”         Ministrul Turismului la Geoagiu Băi. Mircea Titus Dobre: „Ce a fost până acum a fost o pancartă”         Drumul Ilia – Gelmar se va face cu 40 milioane euro, bani europeni         Semnal de alarmă: Hunedoara înconjurată de terenuri poluate. Cât de nocive sunt haldele de steril