EVENIMENT LA BRUXELLES. Masacrul de la Fântâna Albă, comemorat în Parlamentul European

Euro-parlamentarul Siegfried Mureşan a lansat oficial expoziţia de fotografii „Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani – pagina ascunsă a istoriei”. Expoziţia va fi deschisă până în 8 aprilie 2016, la sediul Parlamentului European din Bruxelles.

Expoziţia comemorează victimele unuia dintre cele mai terifiante masacre din istoria românilor, pe care cercetătorii l-au considerat un adevărat „Katyń românesc”. La 1 aprilie 1941, chiar în ziua de Paște, 3.000 de români din nordul Bucovinei, teritoriu pe care România a fost obligată să-l cedeze cu un an înainte Uniunii Sovietice, au fost ucişi de trupele sovietice NKVD aproape de localitatea Fântâna Albă, la trei kilometri de frontiera cu România, în timp ce încercau să se întoarcă în ţara-mamă.

Preţul unor decizii la care România nu a luat parte

„Prin această expoziţie, vreau să contribui la readucerea în discuţie, atât în actualitatea din România, cât şi în cea europeană, a acestui tragic eveniment istoric al ţării noastre, care ne-a fost ascuns de sovietici în toată perioada comunistă, cu largul sprijin al regimului opresiv de la Bucureşti. Acum, la 75 de ani de la odiosul masacru, în care peste 3.000 de români nevinovaţi au fost ucişi în drumul lor spre ţara-mamă, românii trebuie să-şi cunoască adevărata istorie naţională, iar liderii europeni, dar şi fiecare european în parte trebuie să afle cât de scump a plătit poporul român preţul unor decizii la care nu a luat parte. Istoria nu trebuie uitată”, a declarat euro-deputatul Siegfried Mureșan, după deschiderea oficială a expoziţiei.

3000 de oameni mitraliaţi la Fântâna Albă

Ca urmare a semnării Pactului Ribbentrop – Molotov la 23 august 1939, România a fost obligată, în 1940, să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei şi Basarabia. Odată cu această alipire teritorială, trei milioane de români s-au pomenit dintr-o dată trăind pe pământ străin. NKVD a lansat, potrivit martorilor, o campanie de exterminare a românilor care doreau să se reîntoarcă în ţara-mamă şi pe care îi considera trădători şi a lansat zvonuri în satele și oraşele de la frontieră potrivit cărora autorităţile sovietice le-ar fi permis celor care doresc să treacă liber frontiera spre România. Drept urmare, la 1 aprilie 1941, chiar în ziua Paştelui, mii de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuţii-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni) şi-au abandonat casele şi agoniseala de-o viaţă şi au pornit spre frontieră. Potrivit supravieţuitorilor, au format o coloană paşnică de peste 3.000 de persoane. Purtând în faţă un steag alb şi icoane, prapuri şi cruci din cetină, se îndreptau pas cu pas spre noua graniţă sovieto-română. Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuţi), la circa trei kilometri de graniţa română, îi aşteptau trupele grănicerilor sovietici. I-au somat să se oprească, dar oamenii au ignorat somaţia. Mai aveau puţin şi ajungeau din nou în România. Atunci soldaţii sovietici au tras în plin cu puşti-mitralieră în mulţime. Pe cei care au reuşit să fugă în pădurile din apropiere, mulţi dintre ei deja răniţi, i-au urmărit şi i-au împuşcat. Au scăpat puţini, câţiva dintre supravieţuitori povestesc astăzi despre acel moment pe care autorităţile sovietice şi ruse s-au chinuit şi se chinuiesc încă să-l facă uitat.

Decimarea sistematică a românilor

 Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost unul orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune care fuseseră săpate dinainte. Unele victime au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă au fost arestaţi şi supuşi unor torturi cumplite. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins. Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în  Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil.  Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ sovietic în 1959. Unii cercetători susţin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor. Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu a fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autorităţile ucrainene au permis pentru prima dată abia în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

paisprezece + treisprezece =

ACTUALITATE
Sentință definitivă pentru bătăușii din centrul Devei         Jandarmii montani au fost testați în Cheile Tăii         Ștafeta Veteranilor va trece prin Deva         Situația contractelor de deszăpezire pentru drumurile naționale din vestul țării         Cum a evoluat în 25 de ani populaţia marilor oraşe din judeţul Hunedoara         Decembrie ’89 pe mai multe voci         Rectorul Radu Sorin este cel mai bine plătit profesor din Hunedoara         Tomograf nou achiziționat de Spitalul din Hunedoara         Bine că ești tu deștept! Alegeri în Deva. Conspirație, transpirație și clăbuci         Liviu Gabriel Dumitru va fi noul șef al Școlii de Agenți din Cluj – Napoca         Copil accidentat grav după ce s-a electrocutat pe un pod din Hunedoara         Intensificarea traficului de pasageri pe Aeroportul din centrul ţării         Ministrul Carmen Dan a convocat comisia tehnică centrală pentru alegerile parțiale din luna noiembrie         Un bărbat de 71 de ani s-a urcat băut la volan și a produs un accident         Hoți care au devastat calea ferată prinși de Poliție         O tânără s-a spânzurat în locuința ei din Deva         Profesorul Eli Androne Petru a câștigat procesul cu primăria         Situația celor două mari proiecte de infrastructură derulate în Hunedoara prin POR 2014 – 2020         Zeci de angajați ai fabricii Terpena au de suferit de pe urma dezastrului. S-au plâns la ITM Hunedoara         Concert de muzică populară în Piața Cetății