EVENIMENT LA BRUXELLES. Masacrul de la Fântâna Albă, comemorat în Parlamentul European

Euro-parlamentarul Siegfried Mureşan a lansat oficial expoziţia de fotografii „Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani – pagina ascunsă a istoriei”. Expoziţia va fi deschisă până în 8 aprilie 2016, la sediul Parlamentului European din Bruxelles.

Expoziţia comemorează victimele unuia dintre cele mai terifiante masacre din istoria românilor, pe care cercetătorii l-au considerat un adevărat „Katyń românesc”. La 1 aprilie 1941, chiar în ziua de Paște, 3.000 de români din nordul Bucovinei, teritoriu pe care România a fost obligată să-l cedeze cu un an înainte Uniunii Sovietice, au fost ucişi de trupele sovietice NKVD aproape de localitatea Fântâna Albă, la trei kilometri de frontiera cu România, în timp ce încercau să se întoarcă în ţara-mamă.

Preţul unor decizii la care România nu a luat parte

„Prin această expoziţie, vreau să contribui la readucerea în discuţie, atât în actualitatea din România, cât şi în cea europeană, a acestui tragic eveniment istoric al ţării noastre, care ne-a fost ascuns de sovietici în toată perioada comunistă, cu largul sprijin al regimului opresiv de la Bucureşti. Acum, la 75 de ani de la odiosul masacru, în care peste 3.000 de români nevinovaţi au fost ucişi în drumul lor spre ţara-mamă, românii trebuie să-şi cunoască adevărata istorie naţională, iar liderii europeni, dar şi fiecare european în parte trebuie să afle cât de scump a plătit poporul român preţul unor decizii la care nu a luat parte. Istoria nu trebuie uitată”, a declarat euro-deputatul Siegfried Mureșan, după deschiderea oficială a expoziţiei.

3000 de oameni mitraliaţi la Fântâna Albă

Ca urmare a semnării Pactului Ribbentrop – Molotov la 23 august 1939, România a fost obligată, în 1940, să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei şi Basarabia. Odată cu această alipire teritorială, trei milioane de români s-au pomenit dintr-o dată trăind pe pământ străin. NKVD a lansat, potrivit martorilor, o campanie de exterminare a românilor care doreau să se reîntoarcă în ţara-mamă şi pe care îi considera trădători şi a lansat zvonuri în satele și oraşele de la frontieră potrivit cărora autorităţile sovietice le-ar fi permis celor care doresc să treacă liber frontiera spre România. Drept urmare, la 1 aprilie 1941, chiar în ziua Paştelui, mii de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuţii-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni) şi-au abandonat casele şi agoniseala de-o viaţă şi au pornit spre frontieră. Potrivit supravieţuitorilor, au format o coloană paşnică de peste 3.000 de persoane. Purtând în faţă un steag alb şi icoane, prapuri şi cruci din cetină, se îndreptau pas cu pas spre noua graniţă sovieto-română. Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuţi), la circa trei kilometri de graniţa română, îi aşteptau trupele grănicerilor sovietici. I-au somat să se oprească, dar oamenii au ignorat somaţia. Mai aveau puţin şi ajungeau din nou în România. Atunci soldaţii sovietici au tras în plin cu puşti-mitralieră în mulţime. Pe cei care au reuşit să fugă în pădurile din apropiere, mulţi dintre ei deja răniţi, i-au urmărit şi i-au împuşcat. Au scăpat puţini, câţiva dintre supravieţuitori povestesc astăzi despre acel moment pe care autorităţile sovietice şi ruse s-au chinuit şi se chinuiesc încă să-l facă uitat.

Decimarea sistematică a românilor

 Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost unul orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune care fuseseră săpate dinainte. Unele victime au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă au fost arestaţi şi supuşi unor torturi cumplite. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins. Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în  Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil.  Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ sovietic în 1959. Unii cercetători susţin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor. Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu a fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autorităţile ucrainene au permis pentru prima dată abia în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu + trei =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării