După repatrierea din Cehia a comorilor dacice furate, Guvernul înăspreşte legea de protejare a patrimoniului

La câteva zile după ce procurorii au descoperit un tezaur dacic furat din Munţii Orăştiei şi trecut ilegal graniţa în Cehia, Guvernul a extins domeniul de aplicare a legii care protejează patrimoniul cultural mobil.

Guvernul a extins, în şedinţa de miercuri, 10 aprilie 2016, domeniul de aplicare a Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, astfel încât reglementările privind scoaterea de pe teritoriul României să se aplice oricărui bun cultural clasificat drept bun de patrimoniu naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică, indiferent dacă acestea fac parte sau nu din colecţii publice sau de altă natură sau constituie elemente individuale şi indiferent dacă provin din excavaţii legale sau clandestine.

 

Tezaur furat din Munţii Orăştiei

 Modificările impuse de Guvern survin la cinci zile după recuperarea unui important tezaur dacic furat din Munţii Orăştiei. Vă reamintim că procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, în perioada 11-14.04.2016, prin cooperare judiciară internaţională cu autorităţile competente din Republica Cehă, mai multe loturi de bunuri arheologice dacice, din argint, cupru, bronz şi fier, precum şi loturi monetare din argint şi bronz. Acestea reprezintă tezaurele sustrase de un grup de cetăţeni cehi, din rezervaţia arheologică a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, monumente UNESCO, bunuri ulterior exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL. Conform primelor evaluări, obiecte de podoabă din argint şi bronz – inele, paftale de centură, pandantive, cuţite, vârfuri de suliţe – sunt autentice şi specifice culturii dacice din secolele II a.Chr – I p. Chr. Provenienţa lor este din perimetrul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Obiectele sunt în curs de examinare, aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, categoriile Tezaur şi Fond.

„Migraţia” patrimoniului  mobil

 Conform noilor reglementări, bunurile culturale mobile aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale pot fi scoase din ţară doar temporar şi numai pentru organizarea unor expoziţii în străinătate, pentru investigaţii de laborator, restaurare sau expertizare. Cele clasate în categoria tezaur aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi scoase din ţară numai temporar, pentru maxim 12 luni, doar cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi cu aprobarea ministrului Culturii. Bunurile culturale mobile clasate în categoria fond pot fi scoase din ţară numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale cu valoare şi semnificaţie comparabilă care pot constitui unicate sau rarităţi pentru patrimoniul muzeal din România, dar numai în cazuri cu totul excepţionale în care prevalează interesul istoric, ştiinţific ori cultural.

S-a extins şi termenul acţiunii de restituire

 Actul normativ se referă, de asemenea, la condiţiile de restituire de către statul român a bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 1993. În acest sens, Guvernul României, prin ministerul Culturii, va prezenta Comisiei Europene, o dată la 5 ani, un raport privind acţiunile introduse cu privire la restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unu stat membru al Uniunii Europene. Primul raport va fi transmis Comisiei în maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Pentru a putea fi restituite, bunurile culturale clasate sau definite drept bunuri de patrimoniu naţional nu mai este obligatoriu să aparţină anumitor categorii sau să se încadreze în anumite de vechime şi/sau de valoare financiară. În plus, pentru a facilita restituirea bunurilor de patrimoniu naţional, termenul pentru exercitarea acţiunii în restituire a fost extins de la un an la trei ani de la data la care statul membru al cărui teritoriu a fost părăsit în mod ilegal de către bunul cultural revendicat a luat cunoştinţă de locul în care se află bunul cultural şi de identitatea posesorului sau deţinătorului acestuia.

Comori antice de zeci de kilograme de aur sunt căutate prin Interpol

În perioada 1998 – 2015, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, dintre care 12 au fost condamnaţi definitiv, au  sustras şi exportat ilegal, au spălat pe piaţa antichităţilor mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach etc.), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice ale Munţilor Orăştie, monumente UNESCO, cauzând un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Urmărirea penală în dosarele traficanţilor de comori dacice este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Biroului Patrimoniu al Direcţiei de Investigaţii Criminale, I.G.P.R., Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Alba, Hunedoara şi Sibiu. Alte dosare privind traficul comorilor dacice, în care sunt vizaţi mai mulţi hunedoreni, se află în cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

douăzeci − opt =

ACTUALITATE
Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”