Dosarul Moloţ, după un an de cercetare penală

Sâmbătă, 7 noiembrie 2015, s-a făcut anul de când procurorii DNA au descins cu mascaţi la casa fostului preşedinte Mircea Ioan Moloţ, dar dosarul n-a ajuns încă pe masa unui judecător.  Dacă suspiciunile procurorilor pot fi „rezonabile”, timpul de soluţionare a cercetării este cel puţin discutabil. De altfel, nu e singurul caz. Cele mai multe cauze pierdute la CEDO, de pe urma cărora statul român este bun de plată, au ca obiect tocmai faptul că magistraţii nu se încadrează în termene rezonabile de soluţionare a cauzelor penale

Cercetarea penală în cazul „lotului Moloţ” durează nepermis de mult. În fond, nici nu este un dosar extrem de complicat. Procurorii au „suspiciuni rezonabile” că au fost măsluite două licitaţii la Apa Prod SA, firmă patronată de Consiliul Judeţean Hunedoara. Pe parcursul anchetei s-a discutat despre complexitatea lucrării şi necesitatea extinderii cercetărilor pe perioada întregului mandat. Totuşi, un dosar penal nu-i Judecata de Apoi, chiar dacă unii procurori se cred dumnezei pe pământ. Şi nici ancheta nu-i Oscar să se atribuie „pentru întreaga activitate”. Pe de altă parte, procurorii nu sunt nici măcar consecvenţi cu propriile principii. Spre exemplu, Elenei Udrea procurorii i-au întocmit patru dosare penale distincte pentru fapte comise în perioada „mandatului”, pe vremea în care era ministrul Turismului. De ce patru şi nu unu la grămadă ca în cazul Moloţ? Cât e joc politic şi cât e act de justiţie în demersurile procurorilor? Până la urmă, vinovăţia (ori nevinovăţia) celor doi politicieni va fi decisă de judecători, dar nu pot să nu observ că procurorii îi duc spre judecată pe căi diferite, cărări care au legătură cu viaţa publică. Elena Udrea e politician activ şi periodic este scoasă la jurnalele de ştiri cu câte o faptă penală. Mircea Moloţ a fost scos din viaţa publică şi este ţinut în aşteptare într-un un dosar a cărei cercetare nu se mai sfârşeşte. Mai mult, într-un alt caz de corupţiei, neinteresant politic, şefa de la Protecţia Copilului Hunedoara şi secretarul Judeţului au fost trimişi în judecată şi condamnaţi în instanţa de fond, deşi cercetarea a început la câteva luni după descinderea mascaţilor la Consiliul Judeţean. Aşadar, cât e politică şi cât e tele-justiţie în demersurile procurorilor?

Licitaţiile de la Apa Prod

În date de 7 noiembrie 2014, odată cu percheziţiile din „lotul Moloţ”, procurorii anunţau că sunt „suspiciuni rezonabile” pentru fapte de corupţie pe care le au în vizor încă din 8.08.2013, când s-a înregistrat la DNA– Serviciul Teritorial Alba Iulia, dosarul penal. „În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii”, mai anunţau procurorii, ceea ce înseamnă că au tras cu urechea la telefoane, cel puţin, din vara anului 2013. După un an şi trei luni, procurorii au ieşit la rampă cu acuzaţii pentru două licitaţii presupus incorecte. Prima ar fi că SC Viva Construct SRL a fost avantajată, la sfârşitul anului 2011, pentru obţinerea contractului „Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate”. Anchetatorii spuneau că lucrările ar fi demarat înainte de finalizarea procedurii de achiziţie, iar firma câştigătoare ar fi fost avantajată de Victor Arion, director general la SC Apa Prod SA Deva, societate al cărei acţionar majoritar este CJ Hunedoara (76,72%) alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Mircea Moloţ. De asemenea, până la finalul anului 2011, SC Viva Construct SRL (care a încasat aproximativ 1,5 milioane euro) ar fi cedat execuţia unei părţi a lucrărilor, fără contract, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, firmă controlată de Robertto Patrik Venter, ginerele lui Moloţ.

A doua faptă se referă la procedura de atribuire a lotului nr. 2 „Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara” din contractul de lucrări nr. 5 aferent proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. De asemenea, în perioada iunie 2012 – martie 2013, directorul Apa Prod, la solicitarea lui Moloţ, ar fi avantajat SC Euro Cons Expert SRL, controlată tot de Vasile Axinte. Contractul de lucrări a fost atribuit în martie 2013, valoarea fiind de peste 3,7 milioane lei. În schimbul sprijinului acordat, patronul firmei Viva Construct ar fi asfaltat uliţa din Mărtineşti, unde Moloţ deţine casa părintească.

Trebuie spus că licitaţiile cu pricina au fost organizate de Victor Arion, directorul Apa Prod, dar sub supravegherea şi cu avizul unei firme din Europa Occidentală. Cu toate acestea, reprezentanţii firme nu apar la dosar. „Marele corupt”, „baronul” judeţului Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ este acuzat că i-a „SOLICITAT” lui Arion să trântească licitaţiile şi lui Axinte să toarne asfalt pe uliţa lui. Atât? Sunt acuzaţii extrem de subţiri, raportate la „marea corupţie” despre care se face vorbire în excesiva mediatizare de care a avut parte acest dosar. Probabil că şi procurorii au sesizat subţirimea dosarului şi n-au mers cu dosarul în instanţă.

Cercetarea extinsă la drumuri

Lucrarea a fost extinsă la contractele pentru lucrări la drumuri. Procurorii susţin că, în perioada 2010-2014, „SC VIVA CONSTRUCT, SC TRANS CONSTRUCT IMPORT EXPORT SRL au reprezentat principalii parteneri ai Consiliului Judeţean Hunedoara în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură din judeţul Hunedoara, o valoare estimativă a plăţilor pe contractele cu aceste societăţi ridicându-se la sumele: 29.101.716,33 lei către SC VIVA CONSTRUCT SRL; 103.998.203,20 lei  către SC TRANS CONSTRUCT IMPORT EXPORT SRL; 5639,56 lei către EUROCONS EXPERT SRL. Din aceste sume, valoarea sumelor întoarse în mod ilicit, cu titlu de mită către preşedintele Consiliului Judeţean MOLOȚ MIRCEA, prin societăţile deţinute de ginerele său sunt în valoare de: 4.454.442,71 lei pe relaţia cu SC VIVANTY INDUSTRIES SRL şi în sumă de 3.997.759,05 lei pe relaţia cu SC CRISTALYN DINAMIC SRL de către SC VIVA CONSTRUCT SRL, 265.000 lei pe relaţia cu SC VIVANTY INDUSTRIES SRL şi în sumă de 886.750 lei pe relaţia cu SC CRISTALYN DINAMIC SRL de către SC TRANS CONSTRUCT IMPORT EXPORT SRL. În acest sens, este de remarcat faptul că din banii intraţi în această modalitate în firmele controlate de Venter Robertto parte erau transferaţi ulterior în baza unor contracte de închiriere utilaje către SC SIGMA PLUS SRL, societate cu privire la care inculpatul Moloţ Mircea Ioan a afirmat că este firma familiei sale”, se arată în referatul procurorilor.

Rămâne ca judecătorii să se pronunţe – cândva, cine ştie când va fi să ajungă rechizitoriul într-o sală de judecată – dacă relaţiile comerciale dintre firmele respective au funcţionat în maniera „para-ndărătului”. Observăm, totuşi, că aşa-zisele „firme de casă” câştigă licitaţii la Consiliul Judeţean şi după „debarcarea” lui Moloţ. Mai mult, aceşti drumari sunt acuzaţi că lucrează numai cu statul. Păi, cu cine să lucreze când toată infrastructura rutieră e a statului?

Paradoxul Mircea Ioan Moloţ

A trecut un an de la descinderea mascaţilor la Consiliul Judeţean şi peste doi ani de la deschiderea dosarului, iar procurorii nu au dat drumul dosarului în instanţă. Ba dimpotrivă. Din relatările consilierilor judeţeni, audiaţi al DNA, deducem că dosarul a deviat de la contracte şi licitaţii spre zona politică, a felului în care au fost împărţiţi bani publici de la judeţ către primării. Evident că există negocieri politice când se fac alocări bugetare. Toate partidele trag să-şi ajute primarii când ajung la guvernare. Poate nu-i corect, dar câtă vreme fondurile sunt insuficiente, mereu vor fi nemulţumiţi care să acuze.

Mircea Ioan Moloţ rămâne un paradox în istoria politică a judeţului Hunedoara. Pe de o parte, Moloţ este cel mai votat demnitar din câţi au apărut pe vreun buletin de vot la alegeri locale  în Hunedoara, a luat în 2012 voturi cât pentru trei deputaţi. Pe de altă parte, nu există politician mai înjurat ca fostul preşedinte al Consiliului Judeţean. Cu timpul, aprecierile extreme vor dispărea şi Mircea Moloţ va fi judecat la rece. Cum firesc ar fi fost să fie dacă trăiam într-o lume normală.

 

Corupţie fără miză politică

Procurorii DNA au făcut minuni în cazul de corupţie de la Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Hunedoara. În 10 februarie 2015 a fost deschis dosarul, în iunie rechizitoriul a fost citit în instanţă, iar în octombrie a fost dată prima sentinţă. Dan Daniel, secretarul judeţului, a fost condamnat la 3 ani de închisoare și doi ani interzicerea unor drepturi, la fel ca şi Monica Gerogescu șefa de la Protecţia Copilului. Mihaela Ștefan – șeful serviciului administrație publică locală, relații publice – a primit 2 ani și 10 luni de închisoare, în timp ce Dana Elena Gîrjob – șeful Serviciului Control Urmărire Încasări Creanțe și Executare Silită- a fost condamnată la 2 ani și 8 luni de închisoare. Pentru toți cei patru instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de supraveghere egală cu pedeapsa primită de fiecare.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șaptesprezece − 11 =

ACTUALITATE
Accident mortal în Simeria         Falşi angajaţi ai unei firme de deratizare au obţinut 128 de lei, în urma unei „lucrări” la domiciliu         Angajata unui magazin non-stop a fost tâlhărită         Profesorul care le-a ținut elevilor săi o lecție despre famlia Ridzi a fost „achitat”         Patru monede antice au fost recuperate de Poliție         O piață din Deva se va numi a Regelui Mihai I al României         Colindători la primărie         Coroane de flori în memoria Majestății Sale Regele Mihai I         Cântecul măturătoarei de fluturi         Nicolae Furdui Iancu va colinda la Deva         Demers ciudat. Brandul Arsenie Boca a fost luat de un maghiar         Directoarea șpăgară din Petroșani a fost condamnată         Braconierul oprit cu focuri de armă de poliţistul Roman Murar         Risc de avalanșă în munți         Vânătoare ilegală         Povestea aeroportului InternaŢional sibiu continuă alături de voi         Lista drumurilor județene din Hunedoara modernizate în 2017         „Crăciunul Vienez” deschide sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”         Polițiștii din Lupeni și-au reclamat șeful, întors la lucru după nouă luni de concediu medical         Bilațul investițiilor în spitalele din județul Hunedoara