DEZVĂLUIRI: Masivul Retezat, retrocedat în condiţii dubioase familiei Kendeffy

Retrocedarea celor peste 15.000 de hectare de terenuri forestiere şi păşune din Retezat este ilegală,  se arată într-un raport al Curţii de conturi. Subprefectul Vasilică Potecă, Ministerul Finanţelor şi Academia Română lucrează la anularea titlurilor de proprietate şi la reconstituirea dreptului de proprietate pe criterii juste

reteyat

PATRIMONIU DAT LA RAS. Pădurile din Retezat au stârnit un interes enorm care a depăşit graniţele ţării

„Într-adevăr există suspiciuni de fraudă în cazul retrocedărilor din Masivul Retezat. Noi am declanşat verificări asupra felului în care au fost emise titlurile de proprietate, iar Ministerul Finanţelor intervine ca parte în procesul intentat de Academia Română, ca reprezentant al intereselor statului român. Mi se pare profund incorect felul în care a fost protejată proprietatea statului de către funcţionarii publici”, a declarat Vasilică Potecă, subprefectul judeţului Hunedoara. ZIARUL Hunedoreanului va publica, în serial, povestea controversată a felului în care au fost înstrăinate peste 15.000 de hectare de teren din Masivul Retezat, mare parte fiind în Parcul Naţional Retezat, minune a biosferei şi monument aflat în patrimoniul UNESCO. Pentru început prezentăm ce scriu auditorii Curţii de conturi în urma verificărilor făcute până la sfârşitul anului trecut.

Curtea de conturi: „Reconstituirea este ilegală”

Cazul retrocedării pădurilor din Retezat face obiectul raportului de audit privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”. Potrivit raportului, prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETA) ajung proprietarii a 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în PARCUL NAŢIONAL RETEZAT, rezervaţie a biosferei UNESCO.

„Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declansându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr. 213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate de peste 10 ha să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazul exproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul KENDEFFY a intrat în anul 1949 în proprietatea ACADEMIEI ROMÂNE fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, scrie în raportul Curţii de conturi.

Proprietatea statului, la mâna unor demnitarii neserioşi

Auditorii Curţii de conturi explică şi mecanismul pentru care aceste vaste domenii ale statului au fost înstrăinate. Pe de o parte posibilitatea statului de a-şi apăra proprietatea la nivelul comisiilor locale şi judeţene era extrem de redusă. Reprezentanţii ocoalelor silvice în comisiile locale sau ai direcţiilor silvice în comisiile judeţene nu puteau influenţa decisiv hotărârile comisiilor, acestea fiind luate cu majoritate de voturi. Obiecţiunile, atunci când au fost făcute, nu aveau relevanţă juridică, rămânând simple înscrisuri în dosarele de reconstituire. „Majoritatea litigiilor de fond funciar s-au judecat în contradictoriu cu comisiile locale reprezentate de primari şi comisiile judeţene reprezentate de prefecţi, care nu aveau nici obligaţia legală şi nici interesul juridic de a apăra proprietatea publică a statului asupra fondului forestier”, este concluzia auditorilor Curţii de conturi. Şi într-adevăr echipa care a condus prefectura la acea vreme a funcţionat ca o porta-voce a familiei Kendeffy. Silvicultorii care s-au opus retrocedării au fost „luaţi la refec” de şefii Prefecturii Hunedoara, dar despre asta vom vorbi într-un episod viitor.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 2 =

ACTUALITATE
O piață din Deva se va numi a Regelui Mihai I al României         Colindători la primărie         Coroane de flori în memoria Majestății Sale Regele Mihai I         Cântecul măturătoarei de fluturi         Nicolae Furdui Iancu va colinda la Deva         Demers ciudat. Brandul Arsenie Boca a fost luat de un maghiar         Directoarea șpăgară din Petroșani a fost condamnată         Braconierul oprit cu focuri de armă de poliţistul Roman Murar         Risc de avalanșă în munți         Vânătoare ilegală         Povestea aeroportului InternaŢional sibiu continuă alături de voi         Lista drumurilor județene din Hunedoara modernizate în 2017         „Crăciunul Vienez” deschide sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”         Polițiștii din Lupeni și-au reclamat șeful, întors la lucru după nouă luni de concediu medical         Bilațul investițiilor în spitalele din județul Hunedoara         A încărcat mai mult lemn decât trebuia         Transport ilegal de lemne         Bătaie cu urmări grave         Lucrări recepționate pe strada Pietroasa din Deva         Concerte reprogramate, ca urmare a decretării doliului național