Deputatul Gheorghe Firczak, un parvenit dovedit de ANI

Personajul întruneşte toate elementele constitutive ale vocaţiei de parvenit. Turnător la Securitate pe vremea comunismului, revoluţionar (cu deprinderi şi privilegii de şef) – după 1989, profitor al politicilor etnice (ungur sau rutean, în funcţie de vremi), culegător de fonduri pe bază de ONG, parlamentar cu indemnizaţie deplină, dar cu numai 2.000 de voturi în spate, Gheorghe Firczak, omul care a supt la toate ţâţele oportunităţii, a devenit victima propriei sale lăcomii. Este cercetat pentru că şi-a plătit beizadeaua nelegal din bani publici. În mod normal, cariera deputatului rutean ar trebui să se încheie cu această faptă. Dar… ce mai este normal în ziua de azi

„În calitate de deputat, a încheiat un contract individual de muncă prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului individual de muncă încheiat, fiul acestuia a obţinut venituri salariale în cuantum total de 62.580 lei”, se arată în comunicatul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) care decide definitiv că Gheorghe Firczak a practicat conflictul de interese, faptă ce ar trebui să-l excludă pe deputat de pe ştatele de plată ale Parlamentului. Ruteanul poate ataca în instanţă decizia ANI, deci durează…

Traseist politic şi etnic

Gheorghe Firczak a devenit parlamentar pentru prima oară la alegerile din 2000, după ce şi-a confecţionat o sorginte ruteană. De menţionat că înainte de a trage lozul etniei câştigătoare, Firczak şi-a încercat norocul cu o biografie de ungur pentru alegerile din 1996, când a înfiinţat la Deva o filială a Partidului Liberal Democrat Maghiar, formaţiune care apăruse prin sforăriile trase de fostul preşedinte Ion Iliescu, în 1995, ca să rupă din electoratul UDMR. În biografia migraţiilor sale politice, Firczak poate consemna FSN şi PDSR, partide care i-au obstrucţionat calea spre „ciolan”, ajutându-l, în felul acesta, să se rotunjească politic pe calea minorităţilor naţionale.

Trei cincinale în Camera Deputaţilor

Ultimul recensământ omologat scoate la iveală proasta rânduială care guvernează această ţară. Datele arată că avem în România (lăsându-i pe români de-o parte) 21 de etnii semnificative. Rutenii lui Gheorghe Firczak nu se află pe listă. Sunt la categoria „şi altele”, nesemnificative ca pondere. Cu toate acestea, rutenii au un parlamentar (pe Firczak) în Camera Deputaţilor, printre cei 18 deputaţi din partea minorităţilor. Există alte minorităţi, mul mai consistente numeric, care nu au reprezentare parlamentară, dar nimeni nu pare să aibă un interes pentru schimbarea legii. De 15 ani, deputatul rutean se află mereu la putere pentru că grupul „minoritarilor” a fost întotdeauna de partea învingătorilor. În plus, Gheorghe Firczak a participat la împărţirea ciolanului întocmai ca un partid parlamentar. Astfel, prin negociere politică de susţinere a premierului Victor Ponta, ruteanul obţine postul de director la Cultură în Hunedoara pentru Mircea Călin Brânduşe, cel care şi-a câştigat o bine-meritată notorietate de şofer personal al deputatului Firczak.

Profesia de rutean şi conflictul de interese

La intrarea în parlament, ruteanul avea un apartament primit în 1976 de la statul comunist. Atât. După doi ani de deputăţie, Gheorghe Firczak şi-a luat un apartament cu bani de împrumut, din bancă. Ruteanul câştigă din indemnizaţia de deputat 59.643 lei pe an şi banii au curs, cu variaţiuni pe plus, lună de lună, din 2000 până în zilele noastre. La al doilea mandat de deputat, Firczak şi-a luat o casă cu grădină la Rapoltu Mare. În cel de al treilea mandat încep să apară conturile bancare şi gheşeftul pe spinarea Uniunii Culturale a Rutenilor din România (UCRR), organizaţie neguvernamentală cu consistente disponibilităţi financiare pentru familia Firczak. Din foaia de avere a deputatului dispare vechiul apartament cu care a intrat în parlament pentru că locuinţă este vândută la UCRR, unde Firczak este preşedinte. „Profesia” de rutean îi aduce lui Firczak prin intermediul UCRR, sub forma drepturilor de autor, un venit anual de 29.498 lei şi soţiei sale 45.998 lei. Afacerea merge ca unsă şi, în declaraţia de avere din 2013, „autorii” măresc potul. Uniunea îi plăteşte anual cu 41.000 lei pe Firczak şi cu 64.499 lei pe „doamna deputat”. În vara acestui an, 2015, Firczak declara un venit de peste 70.000 lei de la Camera Deputaţilor, plus 41.000 lei din drepturi de autor plătite de Uniunea Rutenilor. De asemenea, „doamna deputăreasă”, soţia minoritarului, este angajată la UCRR cu un salariu de peste 20.000 lei pe an, la care se adaugă drepturi de autor în sumă de 35.000 lei, plătite – evident – tot de UCRR. În acest context, decizia ANI care îi impută lui Gheroghe Firczak o cheltuială nelegală în favoarea fiului său este – cum ar veni – ca cireaşa de pe tort: o găinărie măruntă care umbreşte nemărginita lăcomie şi pofta de căpătuială fără scrupule.

 

Turnător şi revoluţiuonar

Despre Gheorghe Firczak ca turnător la Securitate s-a tot scris. În 2006, a apărut o listă dată publicităţii de CNSAS în care apărea şi ruteanul în unul din dosarele de reţea primite după desecretizare. Firczak a negat mereu calitatea sa de colaborator. Ba chiar pretinde că este victimă a regimului comunist. La fel de controversat este şi statutul său de revoluţionar, deşi este posesor de atestate şi privilegii.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × cinci =

ACTUALITATE
Conflict de interese. Cei 80.000 de lei încasați de fiica și ginerele liderului PSD Hunedoara ajung pe rolul Curții Supreme         Ziua Internaţională a Securităţii și Sănătăţii în Muncă 2018         Accident pe șoseaua Hațeg – Petroșani         Devean înșelat cu un premiu de 500.000 de dolari         Tânăr arestat pentru tâlhărie         Primăria Hunedoara se împrumută cu 80 de milioane de lei         Peste 280 de jandarmi mobilizați pentru minivacanţa de 1 mai         Ce provocări pot apărea într-un mediu de lucru automatizat?         PE CONTRE. PSD şi PNL se bat pe paternitatea celor trei proiecte mari şi late din judeţul Hunedoara         Munții Poiana Ruscă, repopulați cu zimbri         Dealul Sânpetru, locul legendar de la Castelul Corvinilor         Planuri mari pentru Urgența spitalului județean din Deva         Expoziție foto-documentară – Nicu Jianu         Polițiștii locali concediați au chemat Primăria Deva în judecată         Ziua Porților Deschise la Sarmizegetusa Regia         Concedieri colective la minele din Valea Jiului         Bărbat lovit de trenul marfar         Tineri acuzați că au tâlhărit mai mulți elevi din Hunedoara au fost condamnați         Cum a fost recuperat tezaurul de podoabe dacice din argint, traficat pe piața neagră         Ziua Pământului, celebrată în Parcul Cetate