DACĂ DUMNEZEU NU LE BAGĂ ŞI-N TRAISTĂ, DEGEABA LE DĂ. Restaurarea amfiteatrului roman, în coadă de peşte

Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu are cum să mai prindă finanţare europeană, deşi proiectul este întocmit încă din 2014. Adrian David, fostul preşedinte al CJ Hunedoara, dădea asigurări – în 2015 şi la începutul anului 2016 – că totul e OK şi că va depune proiectul la finanţare. N-a făcut-o. Laurenţiu Nistor, actualul preşedinte al administraţiei judeţene, certa de curând presa că nu înţelege procedura, pretinzând că se va încadra în termen cu depunerea actelor la finanţare. Acum este evident că a fost ratată şi a doua apelare. N-au decât să înjure detractorii lui Moloţ, dar lucrurile încep să iasă, încet-încet, la suprafaţă. Cei ce au urmat fostului preşedinte nu sunt în stare să întreţină ceea ce s-a construit în „Republica Moloţ”, aşa hulită cum a fost ea.

Ultima apelare pentru depunerea proiectelor de restaurare a patrimoniului cultural cu fonduri europene se încheie vineri, 25 noiembrie 2016, ora 17. Pentru situl arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa acest capitol este deja închis. Fizic nu mai pot fi îndeplinite cerinţele pentru depunerea proiectului. Cinci milioane de euro s-au scurs pe copcă.

Birocraţie şi neseriozitate

Pentru a depune proiectul la finanţare, autorităţile judeţene ar trebui să întocmească până vineri un Plan Urbanistic Zonal pentru o suprafaţă de 20 de hectare de teren în comuna Sarmizegetusa. Sorin Vasilescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, susţine că cerinţa este nerealistă şi costisitoare, iar conlucrarea dintre ministere este scurtcircuitată de birocraţie. Nu există sincronizare între Ministerul Mediului şi Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR).  „Avem probleme cu un Ordin al Ministrului Mediului pe care AMPOR nu vrea să-l ia în considerare. Noi suntem la faza de DALI, care este o primă fază înainte de depunerea proiectului. În această fază, avem posibilitatea să depunem un referat pentru decizia etapei de încadrare. Noi discutăm la Sarmizegetusa Ulpia Traiana de 20 de hectare de teren pentru care trebui să facem PUZ-ul (Planul Urbanistic Zonal, n.red.). E anormal să faci atâtea cheltuieli înainte să ai certitudinea unui contract de finanţare pentru lucrările de restaurare la situl respectiv. Nu pot să vă spun ce o să facem în continuare. Zilele acestea o să discut cu AMPOR şi cu MDRAP (ministerul condus de Vasile Dâncu, fost lider PSD), şi o să iau o decizie”, spune Vasilescu. Răspunsul fostului prefect amână puţin verdictul final. Sesiunea este ratată pentru amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Puţin probabil să se schimbe în două zile ceea ce nu s-a mişcat în doi ani. Sorin Vasilescu a revenit ulterior cu o declaraţie din care reiese că AMPOR va accepta documentaţia fără PUZ.

 

Putea fi un proiect de vis

Programului Operațional Regional 2014-2020 (Axa prioritară 5.1) privind conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, a fost deschis începând din 25 mai şi se încheie la 25 noiembrie. Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa urma să fie restaurat, potrivit proiectului întocmit încă din 2014, în aşa fel încât să poată găzdui 6.000 de oameni, ca în perioada antică. Pentru refacerea arenei era prevăzut să se folosească marmură de la exploatările din zonă, pentru că marmura s-a aflat în componenţa monumentului, însă cu timpul ea a fost „subtilizată”. Toate materialele utilizate în refacerea amfiteatrului trebuie să fie compatibile cu cele din antichitatea romană: mortar, sorturi diferite de roci, marmură. Lucrările de restaurare ar dura în jur de patru ani, potrivit specialiştilor. Ulterior, în amfiteatrul roman s-ar putea organiza spectacole e de operă, evenimente culturale cu participarea a până la 5.000 de oameni, crescând atractivitatea şi numărul turiştilor care ajung în Ţara Haţegului. Anual, peste 150.000 de oameni vizitează primul oraş construit de romani după invadarea Daciei.

 

Alt eşec răsunător

Parcul de Afaceri din Simeria este altă investiţie ratată. Proiect cu finanţare europeană, Parcul a costat 21.266.662,00 lei, din care 7.818.966,61 lei reprezintă valoarea finanţării nerambursabile din partea UE, 3.909.483,31 lei reprezintă contribuţia CJ Hunedoara şi 9.538.212,08 lei reprezintă contribuţia Consiliului Local al oraşului Simeria. Administraţia judeţeană riscă să restituie banii pe motiv că nu au fost îndeplinite criteriile de performanţă asumate.  Până la data de 12 decembrie 2016 reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara trebuie să înfiinţeze 264 de locuri de muncă în „incubatorul de afaceri” de la Simeria. Au reuşit să angajeze 50 de suflete. Încă de anul trecut se ştia că ţintă propusă este nerealistă, nerealizabilă. Acum dregătorii ar vrea să se târguiască la comunitatea europeană fiindcă nu pot respecta planul de afaceri asumat la semnarea contractului. Rambursarea banilor ar băga Primăria Simeria în faliment. Parcul de afaceri este încă un eşec pe harta banilor pierduţi.

 

„Avem o ţară. Cum procedăm”

Restaurarea Sarmizegetusei Regia, monument de patrimoniu mondial UNESCO, ar fi urmat să se facă prin fonduri europene – 10 milioane de euro. Sunt slabe şanse să fie depus proiectul până în 25 noiembrie 2016. Cetatea Devei – incinta I, putea fi pusă în valoare cu resurse europene, dar Primăria Deva nu are dosarul făcut pentru că edilii „se concentrează” pe reabilitarea termică a blocurilor. Primăria Hunedoara tremură până în ultima zi pentru cele cinci milioane de euro care ar putea da o altă faţă castelul medieval.

Săptămâna viitoare vom trage linie şi vom face sămădaşul: cât am tras noi şi cât au luat vecinii din alte judeţe pentru monumentele lor. De un lucru suntem siguri încă de pe acum: toţi politicienii implicaţi în administraţie vorbesc despre relansarea economică a judeţului Hunedoara prin turism, însă vorbele sunt, de cele mai multe ori, fără acoperire.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

paisprezece − opt =

ACTUALITATE
ARHIVELE HUNEDOAREI. Mărturii rare din Lagărele de prizonieri sovietici din Valea Jiului         Primăria Deva, după încarcerarea lui Mircia Muntean         OPORTUNITĂŢI. Finanţări pentru reducerea poluării cu gunoi de grajd         Planurile Apa Prod: modernizarea cu fonduri UE a rețelei de apă și canalizare din toate comunele mari         TRAGEDIA COPIILOR ALPINIȘTI. Parchetul General a preluat ancheta „Avalanșei mortale” din Retezat         Grupare de traficanți de hașiș a acuzată că transporta drogurile în stomac         Senatoarea Carmen Hărău: “Sunt onorată că am fost desemnată, printr-un vot masiv, să fiu președintă a Comisiei de Onoare și Arbitraj!”         Hoți de mașini prinși de polițiști         Șantierul autostrăzii Lugoj – Deva a fost inspectat de ministrul Transporturilor         Iadul alb al Retezatului. Salvamontist: „Copiii nu aveau ce căuta acolo”         Mircia Muntean a ajuns la închisoare         Breaking News. Mircia Muntean, condamnat la șase ani cu executare         NEWS-ALERT. Mircia Muntean a fost condamnat. Sentința este definitivă         Cum au murit Dor Geta Popescu și Erik Gulacsi. Căștile de protecție le-ar fi putut schimba soarta         Lansare de carte Alin Bonța – „Cu bicicleta prin Corsica”         HEIUŞ PREŞEDINTE. Liberalii şi-au pontat liderii pe bază de fiţuici la Comitetul Judeţean PNL Hunedoara         Un mistreț rătăcit în Deva a pus autoritățile în alertă         TRAGEDIE ÎN RETEZAT. Avalanșa mortală care a frânt destinele celor doi copii campioni la alpinism         Acțiune de recuperare a victimelor decedate în avalanșa din Masivul Retezat         Călin Popescu Tăriceanu ales președinte ALDE. Mircea Moloț, vicepreședinte al partidului