Carmen Hărău: „Unde ne dispar copiii?” (P)

În această vară, din cei 171.000 de elevi înscrişi în clasa a VIII-a, s-au prezentat la examenul de Evaluare Națională 142.847 elevi, adică 83,5%. Aproape 17%, circa 29.000 de elevi, n-au considerat că sunt capabili să ia examenul, deși nu contează media că toți au loc la liceu sau la o școală profesională. Ei ar putea fi, nimic altceva, decât elevi care abandonaseră deja școala, dar au fost promovați scriptic pentru o fotografie statistică.

Dintre cei prezentaţi la examen, 104.972 de candidaţi, adică 73,5%, au obţinut medii mai mari sau egale cu 5. Raportaţi însă la cei 171.000 elevi existenţi în clasa a VIII-a, înseamnă că aproape 40%  nu au luat note de trecere.  Asta înseamnă că aproape jumătate din clasele de liceu vor fi formate din elevi care au intrat cu medie de sub 5. Dintre acestea, aproximativ o treime aparțin filierei teoretice.

Analizând situaţiile prezentate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se observă că în continuare absolvenţii de gimnaziu se îndreaptă spre profilul umanist, acolo unde matematica nu este probă de bacalaureat. Prin urmare, o mulțime de familii cu venituri mici, din mediul rural, vor face eforturi mari să-și trimită copiii la liceu timp de 4 ani, iar la final elevii nu-și vor lua bacul și nici nu vor ști o meserie.

Foarte mulți elevi se pierd pe drum, abandonează școala, asta în condițiile în care legea prevede amendarea părinților care nu-și trimit copiii la școală, pentru finalizarea învățământului obligatoriu. Datorită finanțării pe elev a învățământului, există cazuri în care absenții nu sunt totdeauna înregistrați, iar în situații grave, elevii se declară repetenți pentru că nu pot fi exmatriculați.

În acest an, rata de promovare a bacalaureatului a fost de 69, 7%. La examenul de bacalaureat s-au înscris 136.866 de candidaţi, s-au prezentat 123.619 candidaţi și au promovat 86.162. 13.247 elevi nu s-au prezentat la bac, 37.460 elevi s-au prezentat dar nu au luat examenul, 117 elevi au fost eliminați pentru tentativă de fraudă. În total, 50,824 de elevi au absolvit liceul dar nu au luat bacalaureatul dintr-un motiv sau altul. Probabil că mare parte din aceștia sunt cei care în urmă cu patru ani au intrat cu o medie de sub 5 la un liceu teoretic. Alții, la fel, la un liceu tehnologic.

Aproape 80.000 de tineri între 15-19 ani riscă să îngroașe rândurile celor care nu se regăsesc nici în școală, nici în câmpul muncii, adăugându-se la sutele de mii, de anii trecuți.

După analiza efectuată în cadrul comisiilor Partidului Național Liberal, care militează pentru tineri pregătiți pentru o viață autonomă, ca urmare a unei educații care să le fructifice potențialul și să-i facă competitivi, deputata Florica Cherecheș, președintă a Organizației Femeilor Liberale din România, a sintetizat următoarele soluții:

– Orientarea în carieră în gimnaziu, creșterea numărului de consilieri școlari

– Prezentarea unor trasee educaționale diverse, potrivite pentru fiecare

– Creșterea bugetului alocat învățământului

– Intrarea la liceu să fie posibilă doar cu o medie peste 5 la evaluarea națională

– Internat cu cazare și masă gratuite pentru elevii din mediul rural înscriși în învățământul profesional

– Promovarea intensivă a învățământului profesional clasic și dual

– Mai multă autonomie locală și consultare între școală, administrația locală și mediul de afaceri, în a decide specializările, rețeaua școlară, planul de școlarizare

– Planul de școlarizare să cuprindă mai puține clase de liceu teoretic și mai multe de învățământ profesional și tehnic

– Introducerea bacalaureatului diferențiat

– Cadre specializate, motivate inclusiv financiar, pregătite continuu,  în funcție de performanțele monitorizate și evaluate realist periodic

– Facilități fiscale pentru agenții economici parteneri în învățământul dual

– Conectarea bazelor de date ale școlilor cu REVISAL, pentru urmărirea parcursului educațional al tinerilor, în vederea adoptării de măsuri  bazate pe analiza datelor concrete.

 

Liberalii nu consideră copiii doar numere care aduc bani și țin școlile în viață! Trebuie  să luăm măsuri, să schimbăm situația pentru ca investiția în învățământ să fie eficientă! Iar pentru asta, trebuie să răspundem, mai întâi, la întrebarea: Unde au dispărut și ce vor face din toamnă 80.000 de tineri între 15-19 ani?

Carmen Hărău, senator PNL

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
PETROȘANI/ Lemnul din toaletarea copacilor, donat bătrânilor         NEMULȚUMIT. Alin Simota a contestat condamnarea pentru fals în declarații         Ilie Balaci a murit         Turiste rătăcite în Masivul Godeanu         Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități