Avantaj pentru Hunedoara. Bunurile de patrimoniu traficate pe piaţa neagră europeană pot fi recuperate mai uşor

Comisia Europeană ia noi măsuri pentru a ajuta statele membre să-şi recupereze bunurile din patrimoniul naţional care au părăsit ilegal teritoriul lor. O măsură salutară pentru judeţul Hunedoara, care a fost greu încercat de traficul bunurilor de patrimoniu, iar statul român a cheltuit sume considerabile pentru recuperarea lor. Actuala directivă europeană nu descurajează suficient de mult infractorii care vizează în mod special bunurile culturale şi nici nu împiedică traficul de bunuri culturale de provenienţă.

bratari-daciceAntonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a propus să se consolideze mecanismele de restituire de care dispun statele membre, deoarece legislaţia actuală nu se dovedeşte suficient de eficace atunci când vine vorba de recuperarea bunurilor din patrimoniul naţional care au părăsit ilegal teritoriul unei ţări. Iar modificările propuse garantează recuperarea unui număr mai mare de bunuri culturale. Astfel, termenul-limită pentru cererile de restituire va fi extins, orice posesor al unui obiect care solicită despăgubiri pentru returnarea obiectului va trebui să dovedească faptul că acesta nu a fost achiziţionat ilegal cu bună ştiinţă, iar schimbul de informaţii dintre autorităţile naţionale în ceea ce priveşte circulaţia obiectelor de mare valoare culturală va fi îmbunătăţit.

„Protejarea patrimoniului cultural al tuturor statelor membre este de o importanţă majoră pentru Uniunea Europeană. Propunerea noastră este, prin urmare, necesară pentru a consolida şi mai mult eficacitatea luptei împotriva traficului ilegal de bunuri culturale. Efectul negativ asupra patrimoniilor noastre naţionale reprezintă o ameninţare gravă la adresa protejării originilor şi a istoriei civilizaţiei noastre”, a declarat vicepreşedintele CE Antonio Tajani.

Modificările propuse ar urma să se aplice bunurilor culturale clasificate drept „bunuri aparţinând patrimoniului naţional” care au părăsit ilegal, după 1993, teritoriul unui stat membru şi se află actualmente pe teritoriul unui alt stat membru.

Comisia Europeană este de acord că traficul ilegal cu bunuri culturale cuprinde o gamă largă de activităţi, de la scoaterea în mod ilegal de pe teritoriul unui stat a bunurilor culturale, fără a deţine autorizaţia obligatorie, până la comerţul cu bunuri furate. El este deseori urmarea unor activităţi de criminalitate organizată, în special pe o piaţă internă fără frontiere, cu un important patrimoniu cultural şi istoric.

Legislaţie ineficientă

Actuala Directivă 93/7/CEE a Consiliului a fost adoptată pentru a asigura restituirea bunurilor culturale clasificate drept „bunuri aparţinând patrimoniului naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică” şi aparţinând categoriilor menţionate în anexa la directivă sau care sunt parte integrantă a unor colecţii publice sau a unor inventare ale unor instituţii ecleziastice. Anexa conţine o listă a diferitelor categorii de bunuri culturale care pot să fie restituite statului membru de origine, enumerate în funcţie de vechime şi de o anumită valoare sau un anumit prag financiar, cum ar fi obiecte arheologice cu o vechime mai mare de 100 de ani, tablouri şi picturi realizate manual mai vechi de 50 de ani şi cu o valoare de 150.000 euro. Numai că, rapoartele naţionale şi evaluările Comisiei indică faptul că directiva este utilizată rar şi are efect limitat. Ea nu descurajează suficient de mult infractorii care vizează în mod special bunurile culturale şi nici nu împiedică traficul de bunuri culturale de provenienţă.

Sute de artefacte căutate de ani de zile

Poliţiştii hunedoreni încearcă, de ani de zile, să dea de urma unor obiecte de patrimoniu sustrase din siturile arheologice, ori din biserici. O parte dintre valoroasele obiecte date dispărute s-au întors acasă, după ce au fost căutate ani în şir, altele în schimb sunt de negăsit, în ciuda colaborării transfrontaliere dintre organele judiciare. Grav este că acest lucru s-a întâmplat nu numai din siturile arheologice, în urma unor săpături neautorizate, ci şi de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane ori din vechile biserici, aşa cum este cazul icoanelor pe lemn sau sticlă după care au scototcit poliţiştii hunedoreni în cadrul unei acţiuni de amploare. O parte dintre obiectele dispărute sunt foarte valoroase şi există indicii că ar fi fost traficate pe piaţa neagră din străinătate, unde preţurile oferite de colecţionari sunt mult mai mari decât cele  de pe piaţa neagră din România. Vorbim despre arme dacice sau medievale, kosoni din aur, icoane sau tablouri. Cunoscătorii spun că, foarte probabil, multe dintre obiectele sustrase au ajuns pe panopliile sau în vitrinele unor colecţionari particulari, pentru că sunt interesante doar pentru cunoscători. Kosonii în schimb sunt în continuare cotaţi foarte bine pe piaţa neagră a istoriei. În 2001 s-a constatat lipsa unui scut rotund din fier, de factură dacică, provenit de la Cetatea Piatra Roşie. În aceeaşi situaţie se află mai multe săbii, de asemenea dacice ori medievale, dar şi pistoale de panoplie. De precizat că şi muzeele sau casele memoriale au fost afectate de aceste furturi. O comisie care a inventariat colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) din Deva a constatat în 2008 că mai bine de un sfert din piesele colecţiei de arme dispăruseră. Conform datelor oficiale de la vremea respectivă, în secolul al XIX-lea au intrat în custodia muzeului din Deva 455 de piese (pistoale, săbii, puşti, pumnale) care au fost inventariate, însă nu au fost predate niciodată în gestiunea vreunei persoane. O dată cu noua inventariere s-a constatat că din cele 454 de arme mai existau doar 302. Nici despre celebra sabie de la Boiu, dispărută şi ea în condiţii misterioase, nu se mai ştie nimic.

Toate aceste obiecte de patrimoniu au fost date în urmărire de poliţişti, care strâng încă informaţii despre modul în care au dispărut aceste obiecte şi încearcă să dea de urma lor. Pentru a  ajunge la cei acre deţin bunurile de patrimoniu, poliţiştii hunedoreni cooperează cu autorităţile judiciare din alte state, pentru că există indicii că o parte se află dincolo de graniţele ţării, după cum au precizat în mai multe rânduri oamenii legii.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 + 18 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Transalpina va fi închisă         Ziua Armatei Române, celebrată în Hunedoara         Toamna transformă satele din Munţii Apuseni într-un adevărat paradis         PETROȘANI/ Lemnul din toaletarea copacilor, donat bătrânilor         NEMULȚUMIT. Alin Simota a contestat condamnarea pentru fals în declarații         Ilie Balaci a murit         Turiste rătăcite în Masivul Godeanu         Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor