ANALIZĂ: Politica hunedoreană în mijlocul verii. Conservatorii după Mărginean și Gheorghe Firczak, susținătorul Puterii

Continuăm, astăzi, analizarea situaţiei din partidele care, alături de PSD şi UNPR, asigură majoritatea parlamentară.

În mod oficial, Guvernul mai este susţinut de cei din Partidul Conservator, care au intrat în Parlament pe filiera USL, şi cei din Partidul Liberal Reformator, formaţiune desprinsă din PNL şi condusă de fostul premier şi preşedinte al liberalilor, Călin Popescu Tăriceanu. Cele două formaţiuni au fuzionat, la nivel central, în iunie, formând, acum, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), urmând ca în judeţ unificare să fie făcută public în cursul acestei luni.

Conservatorii, pe vremea când se numeau Partidul Umanist Român (Social – Liberal) au avut rezultate surprinzătoare în judeţ, în 2004, la alegerile locale, când au câştigat mai multe funcţii de primar, niciunul dintre aceştia nemaifăcând acum parte din partid. Astfel, umaniştii de atunci au câştigat posturile de primar la Vulcan (Gheorghe Ile, acum la PSD, via PDL, în funcţie şi în prezent), Haţeg (Ioan Timiş, acum la PSD, via PNL, edil –şef până în 2012), Uricani (Dănuţ Buhăescu, acum PSD, în funcţie şi în prezent), Cârjiţi (Daniela Adam, acum la PNL, în funcţie şi în prezent), General Berthelot (Marina Huzoni, acum la PNL, în funcţie şi în prezent), Mărtineşti (Nicolae Bârcean, acum la PSD, via PDL, în funcţie şi în prezent) şi Turdaş (Aurel Lup, acum în PNL, via PDL, edil şef până în 2012). În plus, tot atunci conservatorii, dirijaţi din umbră de regretatul Simion Molnar, au avut şi patru mandate de consilieri judeţeni, în legislature 2004 – 2008 Petru Mărginean, actualul primar al devei, fiind vicepreşedinte al CJ, după ce, anterior, fusese subprefect. De altfel, din 1996 până în toamna anului trecut, Mărginean a fost preşedintele conservatorilor din judeţ, când a trecut în tabăra PNL.

Odată cu trecerea lui Mărginean la liberali, ales primar din partea USL, PC din judeţul Hunedoara nu prea mai există. Filiala judeţeană a conservatorilor este condusă acum de Marius Sanfirişca, fost şef la Serviciul Public Administrare Pieţe, Târguri, Cantină, dar cunoscut mai mult pentru faptul că este patron de pizzerie. În alegerile generale, conservatorii au participat în alianţe şi au avut ceva parlamentari, aşa cum au şi în present. La liberalii lui Tăriceanu din judeţ, situaţia este un pic diferită. Liderul lor, Adrian Peiu, este o persoană prea puţin cunoscută în judeţ, fiind mai nou venit pe aici. Poate doar microbiştii să îl ştie, acesta antrenând echipe de fotbal de nivel inferior, dar a fost secund pe la Unirea Urziceni şi Astra Ploieşti, iar alţi membri cunoscuţi ai PLR nu prea sunt. Cei de la PLR sperau că li se vor alătura mai mulţi primari liberali, nemulţumiţi de ruperea USL şi de alianţa, forţată, cel puţin la nivel de judeţ, cu PDL, dar acest lucru nu s-a întâmplat, dar este foarte probabil ca acest aspect să se petreacă prin luna mai a anului viitor, cu puţin timp înainte de alegerile locale. Dar şi posibila trecere a unor primari nemulţumiţi în ALDE este condiţionată, în bună parte, de rămânerea la putere. În cazul în care UNPR se va alătura celor de la PNL pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare, atunci va fi greu de crezut că vor fi aşa de mulţi primari hunedoreni, în special de commune, care să se alăture ALDE. Legat de alegerile locale din vara anului viitor, conservatorii şi oamenii lui Tăriceanu din judeţ sunt foarte optimişti, scorul electoral pe care cred că îl vor obţine învârtindu-se undeva în jurul a 20 de procente, lucru greu de crezut, însă.

Ca şi în cazul celor de la UNPR, în cazul în care nu vor intra în vreo alianţă, fie cu PSD, fie cu PNL, cele două mari partide de pe scena politică românească, cei de la ALDE, conform sondajelor, nu ar atinge pragul electoral, lucru valabil şi în cazul unei uniuni cu alte formaţiuni mai mici. În ceea ce priveşte listele pentru alegerile generale din toamna anului viitor, cei de la ALDE nu au, în present, nume cu priză la public dar, cu siguranţă, doritori se vor găsi sau vor fi impuse personaje de la “centru”. Oricum, la fel ca şi în cazul celor de la UNPR, şi cei de la ALDE vor fi doriţi într-o alianţă de partidele mari. Şi asta pentru că astfel de formaţiuni mici oferă posibilitatea celor care nu se mai “regăsesc” în partidul pe lista căruia au fost aleşi să îşi continue activitatea în Parlament, pentru că legea permite traseismul la nivel înalt. Mai mult, prin formarea, de multe ori artificial, a unor astfel de grupuri, se răstoarnă majorităţi electorale, stabilite prin vot, iar astfel de exemple sunt destul de numeroase în România şi, cu siguranţă, vor mai fi.

Cel mai tare susţinător al Puterii

Un alt personaj hunedorean care susţine Puterea, oricum s-ar numi ea, este deputatul Gheorghe Firczak, ales în Parlamentul României din partea minorităţii rutene. Acesta a avut un traseu politic destul de interesant, ca mulţi alţi colegi de-ai săi de breaslă. De meserie profesor de istorie, având şi un doctorat în domeniu, Firczak a început să apară în peisajul public din Deva în preajma Revoluţiei din 1989, despre participarea acestuia la evenimente existând mai multe versiuni. Actualul deputat a primit certificat de revoluţionar, ca şi mulţi alţii din Deva, deşi aici nu s-a petrecut nimic spectaculos, şi a şi condus condus o organizaţie a acestora, dar acest aspect nu are legătură cu ascensiunea sa politică. Imediat după Revoluţie, Gheorghe Firczak a fost membru al FSN şi, apoi, CPUN la nivel de judeţ, pentru ca, în 1995, să fie unul dintre fondatorii Partidului Liberal Democrat Maghiar, formaţiune ce avea scop să rupă voturi de la UDMR. Experienţa nu a fost una reuşită, iar Firczak s-a înscris în PDSR, actualul PSD de astăzi. Şi, deşi a fost chiar şi secretar al organizaţiei judeţene, Gheorghe Firczak nu a primit un loc eligibil pe listele de la alegerile parlamentare din 2000.

În acel an Firczak a fost unul dintre fondatorii Uniunii Culturale a Rutenilor din România, care s-a înfiinţat la Deva, şi, cu aproape 7.000 de voturi, a fost ales deputat în Parlamentul României, dar de judeţul Prahova. De atunci încoace Firczak este deputat fără întrerupere, din 2004 până în 2012 reprezentând Hunedoara, circumscripţiile pentru minorităţi fiind stabilite, conform legii, după numărul de voturi obţinut în judeţe. Voturile primite au mai scăzut, inclusive în Hunedoara, aşa că din 2012 Firczak este deputat de Arad, conform celor prezentate mai sus. Gheorghe Firczak a fost preşedinte al Uniunii Culturale a Rutenilor, funcţie pe care a preluat-o fiul său, Iulius, “seniorul” făcând parte din conducerea mondială a acestei etnii. Din punct de vedere politic, Gheorghe Firczak, ca şi colegii săi din grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, numărul lor fiind de 18, a susţinut Puterea, indiferent de coaliţia majoritară. Cu “sprijinul” grupului de la minorităţi, Guvernul BOC a luat acele măsuri de triustă amintire, care ne mai afectează şi astăzi. Simţind că se mişcă ceva la nivel înalt, cei din acest grup, în schimbul păstrării unor personaje pe anumite funcţii, lucru valabil şi pentru judeţul Hunedoara, au trecut de partea USL.

Acestea ar fi doar două dintre exemple. În prezent, Gheorghe Firczak, care a primit certificat de la CNSAS că nu a colaborat cu Securitatea, deşi unii au afirmat acest lucru, este verificat de ANI pentru conflict de interese, fiind acuzat că şi-ar fi angajat fiul la propriul cabinet parlamentar. La vremea alegerilor viitoare Gheorghe Firczak va avea 61 de ani şi patru mandate de deputat. În cazul său rămâne întrebarea legată despre o nouă candidatură a sa, pentru a ieşi la pensie la vârsta stabilită de actual lege, ori se va retrage în favoarea fiului său, pentru că alegerea ca deputat este o simplă formalitate. Pentru a deveni parlamentar al uneia dintre cele 18 minorităţi recunoscute legal în România trebuie să strange zece procente din numărul mediu al unei circumscripţii electorale, adică vreo 7.000 de voturi, în condiţii de prezenţă de sută la sută la urne. Cum românii nu se prea înghesuie la vot, 3.000 de voturi ar fi mai mult decât suficiente, niciun deputat al minorităţilor nereuşind “performanţa” de a rata intrarea în Parlament.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × 1 =

ACTUALITATE
O piață din Deva se va numi a Regelui Mihai I al României         Colindători la primărie         Coroane de flori în memoria Majestății Sale Regele Mihai I         Cântecul măturătoarei de fluturi         Nicolae Furdui Iancu va colinda la Deva         Demers ciudat. Brandul Arsenie Boca a fost luat de un maghiar         Directoarea șpăgară din Petroșani a fost condamnată         Braconierul oprit cu focuri de armă de poliţistul Roman Murar         Risc de avalanșă în munți         Vânătoare ilegală         Povestea aeroportului InternaŢional sibiu continuă alături de voi         Lista drumurilor județene din Hunedoara modernizate în 2017         „Crăciunul Vienez” deschide sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”         Polițiștii din Lupeni și-au reclamat șeful, întors la lucru după nouă luni de concediu medical         Bilațul investițiilor în spitalele din județul Hunedoara         A încărcat mai mult lemn decât trebuia         Transport ilegal de lemne         Bătaie cu urmări grave         Lucrări recepționate pe strada Pietroasa din Deva         Concerte reprogramate, ca urmare a decretării doliului național