Planurile fanteziste pentru stațiunea Râușor: telegondolă și nouă kilometri de pârtii

O dată cu primele zăpezi, Râuşorul se trezeşte la viaţă. La sfârşit de săptămână în mica staţiune îşi fac apariţa amatorii de schi şi săniuş şi cei care vor să se relaxeze pe munte, în Retezat.

Locul este înconjurat de o pădure de brazi, care îi atrage pe turişti. Potecile ei înzăpezite ţin locul unei zone de promenadă. Din Râuşor pornesc mai multe trasee turistice spre vârfurile, lacurile şi cascadele Retezatului, însă în această perioadă ele sunt închise. În urmă cu câţiva ani, primăria din Râu de Mori avea planuri mari cu zona de la poalele vârfului Retezat. A propus extinderea ei şi transformarea ei într-un domeniu schiabil. Conform Planului Urbanistic Zonal din 2011, al proiectului, primăria plănuia construcţia unor instalaţii de transport pe cablu, telegondolă sau telescaun, care să deservească întreaga staţiune şi noile pârtii de schi. Instalaţiile urmau să aibă o lungime totală de peste şase kilometri, să pornescă de la altitudinea de 1.150 de metri şi să urce până la cota 2.000, cu staţii intermediare. Se plănuiau nouă kilometri de pârtii de schi, cu o diferenţă de nivel de 800 de metri, care ar fi coborât de la 2.000 de metri, unele amenajate astfel încât să corespundă condiţiilor de omologare olimpică, pentru probele de coborâre şi slalom uriaş.

„În viitor se poate lua în considerare, datorită calităţilor oferite de amplasament, realizarea unui sistem de trambuline şi un traseu de bob, de condiţie olimpică”, precizau autorii proiectului „Extindere zona de agrement Râuşor – Retezat”. Şi toate acestea într-o zonă de agrement cu mari deficienţe în ce priveşte alimentarea cu apă, reţeaua electrică, un loc aflat în zona de dezvoltare duabilă a Parcului Naţional Retezat. Planurile de investiţii nu au mai fost puse în practică.

Povestea Râușorului

Povestea zonei turistice de la Râuşor a început în anii 1970, o dată cu cel mai ambiţios proiect hidroenergetic din vestul ţării, amenajarea hidroenergetică de pe Râul Mare – Retezat şi a barajului Gura Apelor. În locul din munţi, în care în ultimii ani au fost construite aproape 100 de cabane, case de vacanţă şi pensiuni, în anii 1970 se aflau doar câteva cantoane ale muncitorilor şi minerilor care dăltuiau stâncile şi săpau galerii de zeci de kilometri pentru marele proiect. Barajul Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986, după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui. Din Râuşor porneşte cea mai lungă aducţiune spre Gura Apelor: un tunel 13.780 metri care trece prin munte, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele – Retezat.

Din aceeaşi zonă a Retezatului au fost captate 12 pâraie: Lanciţiu, afluent Râu Bărbat, Râu Barbat, Râul Alb, Parosul Mic, Paros, Beagu, Obârşia Nucşoarei, Nucşoara, Ciurila, afluent Râuşor şi Râuşor. În locul cantoanelor muncitoreşti demolate după inaugurarea barajului a fost ridicat în anii 1980 un complex turistic pentru angajaţii Combinatului Siderurgic din Hunedoara. Tot atunci, a fost înfiinţat şi Serviciul Salvamont Hunedoara, iar voluntarii care făceau parte din el au amenajat în Râuşor pârtia, care acum măsoară circa 150 de metri, şi primul teleschi. Din anii 1990, în zonă au început să apară case de vacanţă şi pensiuni private, multe construite haotic pe marginea drumului îngust şi întortocheat. Unele clădiri au rămas nefinalizate şi părăsite de mai mulţi ani, altele s-au dezvoltat, iar fostul motel al combinatului, primul din Râuşor, s-a mistuit într-un incendiu, în anii trecuţi.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × doi =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
PETROȘANI/ Lemnul din toaletarea copacilor, donat bătrânilor         NEMULȚUMIT. Alin Simota a contestat condamnarea pentru fals în declarații         Ilie Balaci a murit         Turiste rătăcite în Masivul Godeanu         Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități