PERIMETRUL MINIER CERTEJ. Odiseea unui proiect copleşit de birocraţie

Exploatarea perimetrul minier de la Certej întârzie de ani din cauza piedici, majoritatea, artificiale – beţe-n roate. Au fost zeci de proceduri naţionale şi internaţionale îndeplinite pas cu pas, cu răbdare şi migală, pe parcursul a câţiva ani. S-a făcut o muncă de cercetare extrem de costisitoare, exclusiv pe spesele unor investitori străini. Şi cu toate acestea, sutele de oameni care îşi pun speranţa într-un loc de muncă la Certej mai au încă de aşteptat.  Pentru exploatarea minieră de la Certej, unguri şi sârbii şi-au dat acordul, dar frânele sunt puse de noi şi ai noştri…

 

Hunedoara a fost cândva „tărâmul făgăduinţei”, dar statul democraţiei originale a transformat judeţul într-o fabrică de şomeri. Resursele minerale (aur, cărbune, minereu de fier) pot readuce bunăstare hunedorenilor. Perimetrul minier de la Certej este un loc în care câteva sute de oameni şi-ar găsi un loc de muncă, dacă ritmul birocratic al actelor ar fi unul mai vioi.

 

100.000.000 USD, veniţi exclusiv de afară

 

Deva Gold SA, firmă românească înfiinţată în 1997, având în structura acţionariatului Compania „MINVEST”, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, trece de ani buni prin proceduri naţionale şi internaţionale pentru a începe exploatarea minieră de la Certej. Până acum, Deva Gold a atras investiţii în România de peste o sută de milioane de dolari americani, pentru că toate lucrărille de cercetare geologică, s-au făcute exclusiv din banii acţionarului străin. S-au descoperit zăcăminte ce ar putea fi exploatate, dar abia apoi a început calvarul…

 

Şapte ani de avize şi autorizări

 

Demersurile pentru obţinerea autorizaţia de construcţia au început încă din 2009. În acest timp, firma din Deva a obţinut şi autorizat un studiu de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului, aprobat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Apoi, a fost făcut şi aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) , plus avizul de mediu aferent pentru fază PUZ (2010). Procedura de aprobare a Studiului de Impact asupra Mediului a fost finalizată prin emiterea acordului de mediu din 2012. apoi, acordul de mediu a fost revizuit şi aprobat în 2013 pentru a include modificarea amplasamentului uzinei în interiorul PUZ-ului aprobat. Trebuie menţionat că procedura de mediu a avut două părţi care s-au derulat în paralel. Partea trans-frontalieră a fost coordonată de Ministerul Mediului, iar partea naţională de Autoritatea Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara.

 

Ungaria şi Serbia agreează proiectul

 

Pe parcursul procedurilor au fost solicitate documentări care să evalueze prevenirea, reducerea şi controlul impactului produs de proiect asupra mediului. Au fost necesare studii care să ofere alternative de exploatare, compararea metodelor propuse cu cele mai bune tehnici disponibile pe piaţă, măsuri de siguranţă în exploatare şi securitate, planuri de urgenţă şi combatere a poluării accidentale, planuri de închidere a activităţii precum şi planuri de gestionare a deşeurilor din industria extractivă. Au fost organizate dezbateri publice, atât în România, cât şi în afara graniţelor ţării. S-a discutat proiectul şi a fost întors pe toate feţele în dezbateri publice din Ungaria şi Serbiua. Au urmat întruniri şi discuţii între autorităţile române şi cele maghiare. Toţi paşii procedurali au fost urmaţi conform cerinţelor legale naţionale şi internaţionale. Vecinii noştri maghiari au înţeles că proiectul nu va afecta mediul, este sigur şi bine pus la punct.

 

Primele locuri de muncă ar putea să apară anul acesta

 

Pentru demararea investiţiei, Deva Gold mai trebuie să obţină un acord pentru scoaterea din circuitul forestier a unor suprafeţe de pădure. Acesta ar fi ultimul pas înainte de obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Apoi, va urma o perioadă de trei an în care firma va construi uzina de preparare şi va executa lucrări de deschidere a carierei.  În această primă fază vor fi create 850 de locuri de muncă pentru construirea infrastructurii, înainte de exploatarea propriu-zisă care se va desfăşura pe o perioadă de 16 ani cu posibilitatea de extindere până la 20 de ani în urma punerii în evidenţă a noi resurse. În această fază a proiectului îşi vor găsi un loc de muncă 550 de oameni.

La final, timp de trei ani oamenii vor mai avea de lucru timp de trei ani pentru ecologizarea şi închiderea perimetrului minier. Compania va cheltui doar pentru construirea uzinei de preparare şi a infrastructurii aferente suma de 500 milioane de dolari americani.

 

Bogăţiile unui judeţ cu oameni săraci

 

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, România are rezerve estimate de 700 tone de aur şi 2.000 de tone de argint în perimetrele din Munţii Metaliferi.  Probabil că resursele minerale sunt mult mai mari pentru că statul a încetat de mult să mai investească în prospecţiuni geologice. În zona Musariu – Gura Barza a fost descoperit un zăcământ despre care nu se ştia până în urmă cu doi ani.  Mina de la Gura Barza a fost închisă în 2006, iar zăcământul nu este epuizat, în ciuda declaraţiilor făcute de mai marii statului român. Toată infrastructura mineritului din zonă a fost distrusă şi valorificată la fier vechi. Dacă uzinele de preparare, clădirile şi utilităţile ar fi rămas în picioare, conservate, astăzi statul ar câştiga bani buni. Aşa, au câştigat de pe urma lor doar câţiva „magneţi”, traficanţii de fier vechi.  În zona localităţii Certej, alt perimetru minier copleşit de şomaj şi de sărăcie, se estimează o producţie medie de 130.000 de uncii de aur (echivalentul a 4,04 tone de aur) şi 660.000 de uncii (20,5 tone) de argint, cu costuri de exploatare de 400 de dolari pe uncie pentru aur. Durata de exploatare a perimetrelor miniere de la Certej este preconizată la 16 ani. Prosperitate economică ar aduce şi exploatările aurifere de la Rovina – comuna Bucureşci. În urma forării a mai multe puţuri de explorare în perimetrul “Valea Rovina”, se estimează că în zonă ar exista resurse mari de metal preţios, cam la şapte milioane de uncii. Dacă previziunile geologilor se adeveresc doar pentru aurul scos din acest perimetru, statul va încasa peste două sute miliarde de dolari. Ca să nu mai punem la socoteală că în acelaşi perimetru au fost descoperite cantităţi mari de cupru şi argint.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

6 − 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Drumul spre Lacul Cinciș a fost asfaltat parțial. Unde se poate circula în condiții normale         Biserica medievală Strei va intra în reparații         Cum trebuie purtati blugii skinny fit in functie de silueta – P.         NUMIRE. Cristian Ionică, noul director al Apa Serv Valea Jiului         OMAGIU. Monumentul salvatorilor minieri, la 10 ani de la tragedia de la Mina Petrila         ACORD Contractul Colectiv de Muncă al minerilor şi energeticienilor, prelungit cu încă un an         Peste 4.000 de oameni la ștrandul din Deva         Poliția Locală Deva a aplicat amenzi de peste 30.000 lei în luna iulie         Rețea de piste de biciclete plănuită în centrul Devei         Tradiţie şi voie bună la Nedeia Troiţei din Parâng         Tărâmul dinozaurilor, recreat din LEGO în Geoparc         Programul Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara în perioada 15-17 august         Spargere în Valea Jiului. Hoții au fost prinși de jandarmi cu prada asupra lor         Mircia Muntean a fost adus la Penitenciarul Bârcea Mare         Programe de formare profesională pentru șomerii din Hunedoara         Șantierul celei mai mari investiții private din județ: uzina de mașini de spălat Bosch         NU RENUNŢĂ Protocol de mediu pentru amenajarea hidrotehnică de pe Jiu         Motociclist rănit grav în Teliuc         NEMULŢUMIŢI DE SENTINŢE. Inculpaţii din dosarul grupului infracţional coordonat de Simota au contestat pedepsele         Comunicat de presă Carmen Hărău, senator PNL