PERIMETRUL MINIER CERTEJ. Odiseea unui proiect copleşit de birocraţie

Exploatarea perimetrul minier de la Certej întârzie de ani din cauza piedici, majoritatea, artificiale – beţe-n roate. Au fost zeci de proceduri naţionale şi internaţionale îndeplinite pas cu pas, cu răbdare şi migală, pe parcursul a câţiva ani. S-a făcut o muncă de cercetare extrem de costisitoare, exclusiv pe spesele unor investitori străini. Şi cu toate acestea, sutele de oameni care îşi pun speranţa într-un loc de muncă la Certej mai au încă de aşteptat.  Pentru exploatarea minieră de la Certej, unguri şi sârbii şi-au dat acordul, dar frânele sunt puse de noi şi ai noştri…

 

Hunedoara a fost cândva „tărâmul făgăduinţei”, dar statul democraţiei originale a transformat judeţul într-o fabrică de şomeri. Resursele minerale (aur, cărbune, minereu de fier) pot readuce bunăstare hunedorenilor. Perimetrul minier de la Certej este un loc în care câteva sute de oameni şi-ar găsi un loc de muncă, dacă ritmul birocratic al actelor ar fi unul mai vioi.

 

100.000.000 USD, veniţi exclusiv de afară

 

Deva Gold SA, firmă românească înfiinţată în 1997, având în structura acţionariatului Compania „MINVEST”, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, trece de ani buni prin proceduri naţionale şi internaţionale pentru a începe exploatarea minieră de la Certej. Până acum, Deva Gold a atras investiţii în România de peste o sută de milioane de dolari americani, pentru că toate lucrărille de cercetare geologică, s-au făcute exclusiv din banii acţionarului străin. S-au descoperit zăcăminte ce ar putea fi exploatate, dar abia apoi a început calvarul…

 

Şapte ani de avize şi autorizări

 

Demersurile pentru obţinerea autorizaţia de construcţia au început încă din 2009. În acest timp, firma din Deva a obţinut şi autorizat un studiu de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului, aprobat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Apoi, a fost făcut şi aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) , plus avizul de mediu aferent pentru fază PUZ (2010). Procedura de aprobare a Studiului de Impact asupra Mediului a fost finalizată prin emiterea acordului de mediu din 2012. apoi, acordul de mediu a fost revizuit şi aprobat în 2013 pentru a include modificarea amplasamentului uzinei în interiorul PUZ-ului aprobat. Trebuie menţionat că procedura de mediu a avut două părţi care s-au derulat în paralel. Partea trans-frontalieră a fost coordonată de Ministerul Mediului, iar partea naţională de Autoritatea Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara.

 

Ungaria şi Serbia agreează proiectul

 

Pe parcursul procedurilor au fost solicitate documentări care să evalueze prevenirea, reducerea şi controlul impactului produs de proiect asupra mediului. Au fost necesare studii care să ofere alternative de exploatare, compararea metodelor propuse cu cele mai bune tehnici disponibile pe piaţă, măsuri de siguranţă în exploatare şi securitate, planuri de urgenţă şi combatere a poluării accidentale, planuri de închidere a activităţii precum şi planuri de gestionare a deşeurilor din industria extractivă. Au fost organizate dezbateri publice, atât în România, cât şi în afara graniţelor ţării. S-a discutat proiectul şi a fost întors pe toate feţele în dezbateri publice din Ungaria şi Serbiua. Au urmat întruniri şi discuţii între autorităţile române şi cele maghiare. Toţi paşii procedurali au fost urmaţi conform cerinţelor legale naţionale şi internaţionale. Vecinii noştri maghiari au înţeles că proiectul nu va afecta mediul, este sigur şi bine pus la punct.

 

Primele locuri de muncă ar putea să apară anul acesta

 

Pentru demararea investiţiei, Deva Gold mai trebuie să obţină un acord pentru scoaterea din circuitul forestier a unor suprafeţe de pădure. Acesta ar fi ultimul pas înainte de obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Apoi, va urma o perioadă de trei an în care firma va construi uzina de preparare şi va executa lucrări de deschidere a carierei.  În această primă fază vor fi create 850 de locuri de muncă pentru construirea infrastructurii, înainte de exploatarea propriu-zisă care se va desfăşura pe o perioadă de 16 ani cu posibilitatea de extindere până la 20 de ani în urma punerii în evidenţă a noi resurse. În această fază a proiectului îşi vor găsi un loc de muncă 550 de oameni.

La final, timp de trei ani oamenii vor mai avea de lucru timp de trei ani pentru ecologizarea şi închiderea perimetrului minier. Compania va cheltui doar pentru construirea uzinei de preparare şi a infrastructurii aferente suma de 500 milioane de dolari americani.

 

Bogăţiile unui judeţ cu oameni săraci

 

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, România are rezerve estimate de 700 tone de aur şi 2.000 de tone de argint în perimetrele din Munţii Metaliferi.  Probabil că resursele minerale sunt mult mai mari pentru că statul a încetat de mult să mai investească în prospecţiuni geologice. În zona Musariu – Gura Barza a fost descoperit un zăcământ despre care nu se ştia până în urmă cu doi ani.  Mina de la Gura Barza a fost închisă în 2006, iar zăcământul nu este epuizat, în ciuda declaraţiilor făcute de mai marii statului român. Toată infrastructura mineritului din zonă a fost distrusă şi valorificată la fier vechi. Dacă uzinele de preparare, clădirile şi utilităţile ar fi rămas în picioare, conservate, astăzi statul ar câştiga bani buni. Aşa, au câştigat de pe urma lor doar câţiva „magneţi”, traficanţii de fier vechi.  În zona localităţii Certej, alt perimetru minier copleşit de şomaj şi de sărăcie, se estimează o producţie medie de 130.000 de uncii de aur (echivalentul a 4,04 tone de aur) şi 660.000 de uncii (20,5 tone) de argint, cu costuri de exploatare de 400 de dolari pe uncie pentru aur. Durata de exploatare a perimetrelor miniere de la Certej este preconizată la 16 ani. Prosperitate economică ar aduce şi exploatările aurifere de la Rovina – comuna Bucureşci. În urma forării a mai multe puţuri de explorare în perimetrul “Valea Rovina”, se estimează că în zonă ar exista resurse mari de metal preţios, cam la şapte milioane de uncii. Dacă previziunile geologilor se adeveresc doar pentru aurul scos din acest perimetru, statul va încasa peste două sute miliarde de dolari. Ca să nu mai punem la socoteală că în acelaşi perimetru au fost descoperite cantităţi mari de cupru şi argint.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 + cinci =

ACTUALITATE
PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării         Percheziții DIICOT în Hunedoara         SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor         Reparații pe șoseaua Deva – Lugoj         Asigurații nu mai au nevoie de adeverințe de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a beneficia de servicii medicale         Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva