PE SUB NASUL FISCULUI. Ipocrizia activiştilor şi interesul comunitar: Organizaţiile neguvernamentale, paradisurile fiscale din România

Învârt sute de milioane de euro, în general fonduri publice, iar informaţiile despre aceste învârteli sunt minimale şi foarte greu de obţinut. Sunt câteva mii de organizaţii neguvernamentale înregistrate în România şi, de regulă, fiecare ONG este controlat de una-două persoane care din asta trăiesc. Partea proastă e că, adeseori, activiştii deformează realitatea şi manipulează opinia publică pentru a face jocuri meschine sau oculte

 

Idealurile măreţe nu dau faliment. Mereu se vor găsi oameni inimoşi şi cinstiţi care să iasă în stradă şi să protesteze în apărarea naturii, a dreptăţii sau a libertăţilor de tot felul, fără să ştie că activiştii care se folosesc de buna lor credinţă încasează zeci, sute de mii de euro.

Activismul cu normă întreagă costă mult

Protestele împotriva mineritului sunt răsplătite cu fix. 61.920,15 de euro. (Asta într-o primă fază, dar mai urmează alţi bani începând cu luna august a acestui an.) Banii au fost încasaţi de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) împreună cu partenerii (Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior, Asociaţia Transilvania Verde, Centrul Regional Formatest, Bankwatch România, CEE Bankwatch Network). Finanţarea a început la data de 1 mai 2014, odată cu implementarea proiectului Mining Watch România, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Ipocrizia activiştilor şi interesul comunitar

Proiectul îşi propune – printre altele – „promovarea de luări de poziţii” (mitinguri, proteste), iar „grupul ţintă” este, în special, comunitatea locală. „Mineritul este o industrie cu miză extrem de mare pentru politicile publice şi pieţele financiare, dar mai ales pentru comunităţile direct afectate”, spun activiştii plătiţi să se ocupe de propagandă. Problema e că propagandiştii exact de dorinţele comunităţii locale nu ţin cont. La Certej, localnicii nu ies în stradă să protesteze împotriva proiectului minier. Ba dimpotrivă. Activiştii protestează în Bucureşti, Deva, Alba, Cluj şi prin alte oraşe, dar nu la Certej. Acolo, oamenii şi-au dat consimţământul în favoarea mineritului. Dar părerea lor nu contează…

Un om a fost nenorocit pe veci

Asociaţia „Efectul Fluture” din Cluj este, şi ea, interesată de boicotarea investiţiilor din Hunedoara. Evident tot pe bani. Activiştii acestei asociaţii s-au rupt din Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu Cluj. Acum câştigă bani din activism pe cont propriu, printr-un site care-şi propune să încurajeze activismul. (Sunt în cărţi la granturi mici, între 5.000 – 35.000 euro.) Asociaţia a dus o campanie mediatică împotriva microhidrocentralei de pe Râul Alb. Au scris despre dezastrul ecologic şi cum au fost ciomăgiţi activiştii. Evident, nu se pomeneşte nimic de faptul că „talibanii” mediului au nenorocit pe viaţă un om, că au trecut cu maşina peste el şi l-au lăsat paralizat de la gât în jos.

Dezinformarea vine din partea unui om care s-a refugiat în paradisul fiscal al asociaţiilor neguvernamentale după ce a eşuat în afaceri. Pe parcursul lichidării firmei SC Etno Grup SRL Cluj, Roxana Pencea (acum preşedinte la „Efectul Fluture”), în calitate de administrator special, a fost acuzată că a transferat fraudulos un autoturism marca Renault Clio III Dinamic.

ONG-urile învârt milioane de euro

Identitatea activiştilor civici este destul de greu de dibuit. Pe site-urile oficiale, la foarte multe asociaţii, lipsesc numele activiştilor. Singura sursă de identificare a persoanelor este Registrul ONG-urilor, descurajant de stufos, care nu actualizează schimbările din „viaţa” ONG-ului după înfiinţare. Spre deosebire de verificarea unei firme despre care poţi afla aproape orice, ONG-uri învârt bani într-o suspectă obscuritate. Adevărate paradisuri fiscale pe care Fiscul, în mod nedrept, nu le prea ia în serios.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 + 5 =

ACTUALITATE
Cum a fost recuperată cea de-a 13-a brățară dacică         PULS ELECTORAL. Mircea Moloţ are cea mai mare priză la electoratul hunedorean, în sondajul făcut de PNL         Vechea platformă industrială trece prin mari transformări         Drumul dintre Lacul Gura Apelor și Poiana Pelegii va fi închis         Telecabina de la Cetatea Deva intră, miercuri, în revizie tehnică         Cum se fac de râs autoritățile județului: soluție „ingenioasă” pe șoseaua spre Mănăstirea Prislop         Medicii de la clinica Opticline Deva, la Congresul de Cataractă și Chirurgie Refractivă din SUA         Ambasadorul Republicii Kazahstan în România s-a aflat în vizită oficială la Deva         SLUJBĂ DE POMENIRE. Comemorare la 16 ani de la moartea rapsodului Drăgan Muntean         Soarta șoselei spre Parcul Național Retezat – cel mai periculos drum al Hunedoarei         SOARTA MOCĂNIȚEI. Drumul feeric care a luat locul celei mai vechi căi ferate a Hunedoarei         Petru Androne Eli a câștigat procesul cu primăria         Sinucidere în spital         Bulevardul Mihai Viteazul va fi modernizat         Parcarea jefuită de pe DN 76         Polițiștii au descins la locuințele unor tineri, suspectați de trafic de cannabis și cocaină         Comori dacice impresionante traficate de un german         Despre soarta cărților…         INIŢIATIVĂ. Aleşii ALDE prezintă surse de finanţare pentru Deva         Noaptea Lungă a Industriei – În 10 mai, Cugir și Sebes