Pe Drumul Crucii, de 16 ani

De 16 ani, la Lupeni se desfăşoară una dintre cele mai lungi procesiuni religioase din lume, la care participă, an de an, mii de credincioşi din întreaga ţară, care refac, în mod simbolic drumul parcurs de către Mântuitorul Isus Hristos.

DrumulCruciiÎn acest an este pentru a 16-a oară când credincioşii se vor aduna, vineri, în faţa Cimitirului Eroilor din centrul municipiului Lupeni, pentru a parcurce, pe jos, drumul până la Schitul din Straja, aşa cum Isus Hristos a urcat pe Golgota. Credincioşii poartă pe umeri o imensă cruce din lemn, pe un traseu lung de exact 10,145 kilometri, pe distanţa cuprinsă între Cimitirul Eroilor din centrul municipiului Lupeni şi Schitul Straja. Pe traseu, pelerinii fac 14 opriri, în locuri marcate, unde preoţii care conduc cortegiul, citesc din Cartea Sfântă cele 12 Evanghelii. La fiecare dintre aceste popasuri există câte un basorelief care simbolizează scena respectivei opriri făcute de Mântuitor în drumul către muntele Golgota. Oamenii duc cu rândul pe umeri crucea în mărime naturală, sculptată cu imagini reprezentând cele 14 popasuri, având încastrată în ea o bucată din lemnul sfânt al crucii purtate de Hristos. Crucea are o greutate de 100 de kilograme, 4,40 m lungime şi 2,20 m lăţime şi timp de un an de zile va străjui altarul Schitului, pentru ca în Vinerea mare să fie coborâtă la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusă la Straja.

Istoria schitului din munţi

Şi istoria Schitul din Straja, un lăcaş de cult cu o frumuseţe aparte, este impresionantă. Astfel, istoria spune că, la Cabana Montana, în anul 1996, s-a aprins într-o seară lumina într-o încăpere, becul s-a ars, iar flama făcută de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turişti, însă la ceva timp al doilea incident de acest fel a avut loc, o alta cruce apărând pe un alt bec. Acest bec poate fi văzut la schitul Straja. Becul a fost dus la Stareţul Mănăstirii Lainici, care a spus că în acele locuri sunt oameni care au murit în primul război mondial şi nu sunt îngropaţi creştineşte. Aşa s-a hotărât ridicarea Crucii Eroilor din Straja, în memoria eroilor neamului. În anul 1999 s-a ridicat Schitul Straja, pentru a aduce pioşenie locului. Schitul poartă Hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe pereţii căruia este pictat în întregime Calendarul Bisericesc şi scene din Vechiul şi Noul Testament.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 5 =

ACTUALITATE
Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”