Pastorala episcopului Gurie, la Nașterea Domnului

Îngerii – prietenii noștri de dincolo de lume.
Pruncul Iisus și protecția angelică,
supranaturală, de care putem beneficia
Iubiţi credincioşi,
„Nașterea Domnului” este praznicul împărătesc în
care rememorăm momentul unic din istoria omenirii în care
Dumnezeu a coborât în timp și în spațiu, adică în materie,
și S-a făcut om, pentru a ne ridica pe noi din rătăcire și din
neștiință, pentru a ne înălța la o cunoaștere superioară (nu
doar științifică, ci și metafizică). Spune colindul despre
Pruncul Iisus: Pe-a Lui umerele / Străluceau lucefărele, / Pe degetul
cel mai mic / Inelaș mândru de-argint, / Pe degetul cel mare / Inelaș
de soare / Și pe frunte luna-i plină, / Plină de Lumină! // Și luna cu
stelele / Luminează nopțile, / Soarele cu razele / Luminează zilele!1.
Nu toți cei prezenți la eveniment erau capabili să vadă în
privirea Pruncului Lumina de dincolo de lume, să intuiască statura Lui de Împărat al Lumii. Și, totuși, El era Creatorul
făcut făptură pentru recuperarea noastră pentru Cer.
A făcut-o pentru a ne vindeca ființa omenească și
pentru a ne spune cine suntem, de unde venim și încotro
ne îndreptăm (fiecare, în parte, și omenirea în ansamblul
ei). Ne-a avertizat că nu suntem produsul unei evoluții
hazardate de la simplu la complex (cum pretind unele teorii
evoluționiste), ci suntem creați de o Ființă de Dragoste și
de Lumină, pe Care o numim Dumnezeu și Care ne-a lăsat
pe acest Pământ să viețuim, ca să învățăm să iubim. După
această viață urmează veșnicia, de care ne vom bucura în
măsura în care ne-am făcut datoria în această viață, adică
am învățat să iubim! S-a născut pe Pământ, / Astăzi, Mesia Cel
Sfânt, / Ca să facă mântuire / De la veșnica pieire / A lui Adam cel
căzut / Cu tot neamul, de demult2.
Altfel spuse lucrurile, viața aceasta, pe care o trăim
în timp și în spațiu, adică în materie, este foarte scurtă
în raport cu veșnicia. O putem compara cu coperta sau
cu prefața unei cărți: poate cineva pretinde că știe întreg
conținutul unei cărți, dacă a văzut doar coperta? Nu! La
fel este și cu viața de dincolo: Dumnezeu ne spune ceea
ce urmează, pentru că, fără El, nu putem ști, nu putem
descoperi doar prin puterile noastre. Spune colindul
popular: Înger stă ’naintea mea, / Din lume ca să mă ia. / Astăzi
mă călătoresc, / La Părintele ceresc. // Unde m-a chemat Hristos,
/ La orașul cel frumos. / Rele sau bune eu iau, / Seama de toate să
dau // Pentru câte le-am urmat, / Pân’ la cel mai mic păcat. // O,
suflete ticălos, / Negru și întunecos! / În lume, cât ai trăit, / În
rele te-ai tăvălit. // Îngrijeai numai de trai, / Negândind la iad și
rai. / La moarte n-ai cugetat, / Dar de dânsa n-ai scăpat; / Căci,
iată, ea s-a pripit / Și din lume te-a răpit!3 Dumnezeu S-a făcut om pentru ca să-l avertizeze pe om
încă o dată de aceste realități: Nu vă lăsați orbiți doar de ceea
ce vedeți, căci vedeți foarte puțin, doar realitatea materială!
Ochii noștri trupești sunt făcuți doar pentru materie, și nu
pot vedea dincolo de ea. În măsura în care ne înduhovnicim
mergem la Biserică, ne spiritualizăm, începem să vedem
lumea de dincolo, realitățile spirituale, adevărurile eterne.
Și abia atunci începem să-L simțim pe Dumnezeu, Creatorul
nostru Cel de dincolo de materie, dar Care este prezent și aici,
în materie. De acum până’n vecie, / Slava Domnului să fie! Dreptmăritori creştini,
Evenimentul Nașterii Domnului, pe care astăzi îl
prăznuim, ne proclamă o prietenie cu o civilizație superioară:
îngerii! Omenirea întreagă pare simpatizată, protejată și
căutată de aceștia. De ce? Vedem că ei sunt prezenți în cele mai
importante momente din istoria mântuirii, așa cum ne sunt
acestea relatate de Sfintele Evanghelii. Îngerul sau Arhanghelul
Gavriil – în transliterare latină, „Gabriel” – îi vestește Fecioarei
Nașterea Mântuitorului: Și, deodată, ce văzuse? / Casa toată se
umpluse / De-o lumină lucitoare, / Ca lumina de la Soare. / Îngerul
Gavriil intrase / La Sfânta Fecioară-n casă / Și, din zbor, cum se opri,
/ „Bucură-te!″ – îi grăi. / „Nu te-nspăimânta, Maria, / Că vei naște
pe Mesia!” / Fiu al Domnului va fi / Și „Iisus” Se va numi!5.
Dar, atenție, nu trebuie să uităm că îngerul acesta a fost
prezent și a vestit, lui Ioachim și Anei, nașterea Fecioarei Maria.
Tot el a vestit, lui Zaharia și Elisabetei, nașterea copilului lor,
Sfântul Ioan Botezătorul. În plus, știm că el a călăuzit Sfânta
Familie în fuga spre Egipt, pentru a scăpa cu viață Pruncul de
uneltirile sângeroase ale regelui Irod: Iar Irod, tiranul, / Craiul și
dușmanul, / Oastea și-o trimite, / Pe prunci de-i ucide / De doi ani în jos, / Să taie pe Hristos. / Intră prin odaie, / Toți copiii taie. / Vai, în greaua
noapte, / Câtă crudă moarte! / Sânge preacurat / Cât s-o mai vărsat! /
Mamelor, nu plângeți! / Pieptul nu vi-l frângeți! / Pruncii n-or muri, /
Ci s-or preamări. / Ale lor suflețele se vor face stele, / Luminând frumos
/ Calea lui Hristos!6. Iar alt colind spune: Pe Hristos nu L-a tăiat, /
Tatăl Sfânt L-a apărat. / I-a trimis un înger sfânt, / Ca să-L scape, pe
pământ!7. Mai apoi, la Înviere, a șezut pe o piatră în mormânt și
femeilor mironosițe le-a adus vestea Învierii. Deci, acestui înger
Dumnezeu i-a încredințat marea Taină a venirii Sale în lume. Cine este această făptură? Căci, este clar, nu este nici om,
nici Dumnezeu. Ce înseamnă numele lui? Termenul „Gavriil/
Gabriel” provine din limba ebraică, însemnând „Dumnezeu
Se face bărbat”, iar numele conține, concentrat, adevărul
că Dumnezeu Se face om, rămânând și ceea ce era, adică
Dumnezeu. Zguduitor este adevărul acesta, pentru cei care vor
să se gândească profund la soarta omenirii și la viitorul planetei
noastre (și al cosmosului întreg): dacă Dumnezeu coboară în
creația Sa, înseamnă că aceasta prețuiește enorm și că El are
planuri mari cu ea! Aceasta înseamnă că ne iubește și nu este
deloc fericit când ne vede chinuindu-ne în necazuri și neputințe.
Iubiţii mei fii duhovniceşti!
La o anumită vârstă, tinerilor le place foarte mult să
vorbească despre civilizații extraterestre și există foarte multe
filme inspirate de eventuala existență a extratereștrilor și
de acțiunea lor în lumea noastră. Ni se arată, prin filme SF,
cum ei coboară cu nave cosmice în lumea noastră și intervin,
pozitiv sau negativ, în funcție de cum sunt: buni sau răi.
Sfânta Scriptură ne vorbește însă, explicit, de o
civilizație non-terestră, existentă înaintea celei a noastre, o
lume a spiritelor, creată de Dumnezeu și care, în urma unui cataclism, s-a prăbușit, dar nu în întregime. Prin căderea lor,
un adevărat „continent” s-a dislocat în lumea de dincolo.
Cei căzuți au venit pe Pământ și au antrenat în căderea lor
întreaga omenire, căci, pe atunci, Adam și Eva erau singurii
reprezentanți ai spiței umane.
Dar, oare, ne dăm noi seama că suntem căzuți?
Recunoaștem aceasta? Răul din jurul nostru ne obligă să
proclamăm faptul că lumea nu este așa cum ar trebui să fie, iar
necazurile de pe pământ ne arată că suntem departe de fericirea
pe care a dorit-o Dumnezeu pentru făpturile Sale. Aceste mari
adevăruri le cunoșteau strămoșii noștri, de aceea proclamă
colindul: Domnul stătu crai în țară, / Țările se ’nspăimântară! //
Împrejuru-I, nor și ceață / Sprijinesc Sfânta Lui față. // Și dreptatea
Lui tocmește / Scaunul ce-L odihnește. / Fulgerile Lui ca para, // De
strălucesc toată țara. / Pământul e plin de frică, / Munții se topesc
și pică. // Și curg toți ca niște ceară, / Văzând pe Domnul în țară. //
Că Tu, Doamne, și-a Ta mână, // Vrând, ne-ai zidit din țărână. / Cei
drepți și în curăție / Te-așteaptă, cu bucurie!8.
Dar de ce au căzut îngerii? Ne dă de înțeles Biblia că
una din căpeteniile lor, pe nume Lucifer (adică „luminătorul”,
emanatorul de lumină), auto-admirându-se cât de frumos
este, a gândit așa: Eu nu mai am nevoie de Dumnezeu, căci sunt,
prin mine însumi, așa cum sunt: frumos, fericit, inteligent. Pot fi
dumnezeu în locul Lui și fără de El. Gândind astfel, a acționat
în consecință: s-a „deconectat” singur de la energia lui
Dumnezeu. Și, în acea clipă, a căzut. Strălucirea a început să i
se atenueze și lumina să i se stingă.
Noi suntem plini de viață și de bucurie numai în măsura
în care acceptăm să rămânem „conectați” la Dumnezeu, să
absorbim energia Lui, care este dragostea. Când refuzăm
aceasta, începem să ne stingem. Nu degeaba Mântuitorul ne
spune: „Rămâneți întru Mine și Eu întru voi […]. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele” (Ioan 15, 4-5). Deci, dacă ne simțim vlăguiți,
nefericiți, neîmpliniți, triști, este pentru că nu absorbim suficient
de mult dragostea lui Dumnezeu, nu stăm în intimitatea Lui,
nu ne rugăm suficient, nu mergem destul de mult la biserică. O
mlădiță ruptă din tulpină, după o vreme, se usucă.
Dar să medităm fiecare în parte, în această zi de mare
praznic, dacă nu cumva gândim și noi, adeseori, precum
Lucifer: Nu am nevoie de Dumnezeu, căci sunt, prin mine
însumi, fericit? Oare nu cumva întreaga omenire secularizată
gândește astfel, astăzi: Nu am nevoie de El, căci sunt prin mine
însumi fericit? Dumnezeu nu vrea să-i „deranjeze” pe cei care
gândesc astfel: stă deoparte, până când se vor hotărî ei înșiși
să ceară prezența Lui în propria lor viață. Pe noi, oamenii, care
ne simțim aparținând Bisericii, cei care Îi invocăm prezența în
viața noastră, El ne vizitează, ne caută, ne binecuvântează:
Tatăl, Atotțiitorul, / Și Fiul, Izbăvitorul, / și Duhul, Mângâietorul!9.
Dragi fii întru Domnul,
Lucifer cu ceata îngerilor căzuți colindă această lume
în lung și în lat, căutând pe cine să mai corupă. Dacă ar fi
văzuți, lucrarea oamenilor de distanțare de ei ar fi mai ușoară.
Dar ei sunt nevăzuți și au chiar puterea de a intra în oameni,
căci omul este o ființă locuibilă. De aceea, făptura umană
este cucerită și îngenuncheată din interior. Este învinsă
cu adevărat și, fără Mesia-Hristos, nici măcar nu-și poate
de seama de situația dezastruoasă în care se află. Colindul
constată cu durere situația: Scoală-Te, Doamne, / Te scoală, / Că,
de când Doamne-ai dormit, / Iarba verde s-o mlăgit, / Florile s-or
cotropit, / Lumea rău s-o pângărit: / Suduie ficior pe tată / Și maica
face păcate; / De-atunci nu-i mai rod în țară / Nici în grâu, nici în
secară, / Numai neghioară goală10. Dar, oare, să mai fie și alți îngeri, prietenoși, plini de
bunăvoință față de noi, oamenii, în afară de Gavriil, cel deja
pomenit? Sfânta Scriptură ni-l pomenește pe Arhanghelul
Mihail (termenul provine din limba ebraică și înseamnă „Cine
este ca Dumnezeu?”), cel despre care spune că, în momenul
căderii lui Lucifer, a strigat: Să stăm bine, să stăm cu frică, să
luăm aminte!, coalizând în jurul său cetele îngerești care nu
au căzut, ci au continuat să capteze energia dragostei lui
Dumnezeu, ca pe cel mai prețios lucru, dătător de Viață.
Arhanghelul Mihail intervine atunci când este chemat:
protejează poporul Israel, călăuzește pe Lot și pe familia acestuia
afară din Sodoma, scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon,
cum auzim atât de des la slujba Utreniei. De asemenea, îl
eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru.
Dragii mei creştini hunedoreni,
Să nu-l uităm nici pe Arhanghelul Rafael, al cărui nume
se traduce prin Domnul-Vindecătorul, pentru că este vindecător
de boli și ocrotitor al celor căsătoriți. Cei care doriți să recitiți
Cartea lui Tobit vă veți aminti de minunatele lui intervenții spre
folosul oamenilor. Amintesc acum doar de nefericirea unei tinere pe
nume Sara, care deși avusese șapte pețitori, tot necăsătorită a rămas,
căci toți mirii ei mureau înainte de a apuca să se consume căsătoria.
Era o mare nenorocire pe vremea aceea pentru o femeie să rămână
necăsătorită și să nu aibă copii. Ea credea că este blestemată, dar, de
fapt, un înger al întunericului, pe nume Asmodeu, avea putere asupra
bărbaților care o curtaseră, căci toți practicau, într-o formă sau alta,
păcatul desfrânării. Așa că Arhanghelul Rafael l-a învățat pe tânărul
Tobie, noul pretendent, ce să facă pentru a alunga demonul: să nu
consume căsătoria în noaptea nunții, ci să amâne cu o noapte acest fapt,
iar în noaptea nunții să se roage câteva ore cu viitoarea soață, să aprindă
tămâie și apoi să se se odihnească; demonul va fi ars de această formă
de înfrânare și va fugi în pustiu. Acesta a fost îndemnul arhanghelului; Tobie a ascultat întru tocmai sfatul lui și, astfel, a întemeiat o căsătorie
fericită, prelungită până la adânci bătrâneți.
Fraţi creştini dreptmăritori,
În final, îndemnul meu de arhipăstor, pentru
Dumneavoastră, pentru toți, este să vă întrebați fiecare în
parte: În viața mea, în familia mea, în ființa mea, lucrează
vreun înger al Domnului? Îngerii buni cer permisiunea
pentru a interveni, cei răi, în schimb, acționează fără acordul
nostru, sfâșiind pacea lăuntrică și răspândind nevroza, cearta,
răutatea, ura, supărarea.
Să nu uităm că fiecare avem câte un înger păzitor,
care nu trebuie neglijat. Să nu uităm că ziua de luni este
ziua săptămânii consacrată de Biserică „Puterilor cerești”,
adică îngerilor care pot interveni pozitiv în viața noastră.
Să ne amintim, pe la casele noastre, invocația din ectenie a
preotului: Înger de pace, credincios, îndreptător (al vieții), păzitor
al sufletelor și al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem!
Bucuria Nașterii Domnului să vă umple viața! Harul
lui Dumnezeu să vă cerceteze inimile, iar belșugul să nu
lipsească din nicio casă în aceste zile sfinte de sărbători! Îngerii
să vă însoțească în tot ceea ce întreprindeți și de protecția lor
să beneficiați cu toții! Dă-ne, la toți, bucurie, / Amin! Doamne,
slavă Ție! / La mulți ani, s-aveți folos / De Nașterea lui Hristos!11
,,Sărbători fericite!” şi „La mulţi ani!”
Vă zice al vostru arhipăstor, de tot-binele doritor,
† G U R I E,
Episcopul Devei şi al Hunedoarei

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 1 =

ACTUALITATE
DACFEST. „Sub semnul lupului” pentru a opta oară         DEZVOLTARE URBANĂ. Deva a primit bani europeni la mica înţelegere         JOCURI DE CULISE LA DEVA. Ovidiu Moş (PSD) a „premiat” consilierii PSRo care l-au făcut primar         Persoană rătăcită Pasul Vâlcan         Șeful Poliției Hunedoara despre cazul polițistului ucis în gara suceveană         Traian Berbeceanu, despre cazul șocant al polițistului ucis în gara suceveană         Accident pe Calea Zarandului         Adolescentă înșelată pe stradă         Prins la furat de cărbune         Căutări în noapte. O tânără s-a rătăcit în Masivul Retezat         Parada portului popular. Centrul vechi al Hunedoarei a fost animat de pădureni         Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva         Ziua Porților Deschise la Castelul Corvinilor