Paşte la munte cu procesiuni religioase şi ouă încondeiate

Procesiuni religioase, slujbă de Înviere la înălţime, ouă încondeiate şi bucate tradiţionale. De asta vor avea parte cei care aleg să petreacă sărbătorile Pascale la munte, în Staţiunea Straja.

tunel.schitPentru 400 de lei, un  sejur de 5 zile şi 4 nopţi, ori 250 de lei pentru două nopţi şi 3 zile, cei care vor să petreacă Paştele altfel decât doar cu bucate tradiţionale pot să aleagă staţiunea Straja. Cabanierii se întrec în oferte, care de care mai atractive, iar omul de afaceri Emil Părău – iniţiatorul procesiunii denumite simbolic „Drumul Crucii” – îmbină sărbătoarea religioasă cu cea laică. Astfel, cei care vor să vină de Paştela Cabana Montana pot participa la procesiunea religioasă denumită simbolic „Drumul Crucii”, organizată în Vinerea Mare, care este unică în Europa prin particularităţile ei. În noaptea în Înviere, la Schitul din Straja se oficiază slujba religioasă, iar turiştii vor avea parte de o masă cu bucate tradiţionale, de pe care nu vor lipsi ouă roşi, miel şi cozonac.

De 14 ani pe Drumul Crucii

Din anul 2000, credincioşii refac simbolic drumul parcurs de către Mântuitorul Isus Hristos, cu cele 14 popasuri. La drumul.crucii1fiecare dintre acestea există câte un basorelief care simbolizează scena respectivei opriri făcute de Mântuitor în drumul către muntele Golgota, iar la fiecare oprire, soborul de preoţi care participă la procesiune  citeşte din Cartea Sfântă cele 12 Evanghelii.  An de an, mii de oameni participă la această procesiune, pe distanţa dintre Cimitirul Eroilor din Lupeni şi Schitul Straja şi duc cu rândul pe umeri o cruce în mărime naturală, sculptată cu imagini reprezentând cele 14 popasuri, având încastrată în ea o bucată din lemnul sfânt al crucii purtate de Hristos. Crucea are o greutate de 100 de kilograme, 4,40 m lungime şi 2,20 m lăţime. Timp de un an de zile crucea străjuieşte altarul Schitului, pentru ca în Vinerea mare să fie coborâtă la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusă la Straja.

Crucea din becuri şi schitul din munte

Lumina Învierii va fi luată de credincioşi şi în acest an, după slujba de Înviere, de la Schitul din Straja, un lăcaş de cult cu o frumuseţe şi o istorie aparte.  Povestea acestuia este impresionantă: „La Cabana Montana, în anul 1996, s-a aprins într-o seară lumina într-o încăpere, becul s-a ars, iar flama făcută de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turişti, însă la ceva timp al doilea incident de acest fel a avut loc, o alta cruce apărând pe un alt bec. Acest bec poate fi văzut la schitul Straja. Becul a fost dus la Stareţul Mănăstirii Lainici, care a spus că în acele locuri sunt oameni care au murit în primul război mondial şi nu sunt îngropaţi creştineşte. Aşa s-a hotărât ridicarea Crucii Eroilor din Straja, în memoria eroilor neamului. În anul 1999 s-a ridicat Schitul Straja, pentru a aduce pioşenie locului. Schitul poartă Hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe pereţii căruia este pictat în întregime Calendarul Bisericesc şi scene din Vechiul şi Noul Testament”. Iar laComplexul Montana, cei care vin de Paştela munte pot pătrunde taina încondeierii ouălor, un obicei străvechi în tradiţia românească. Practic, ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească. „Deoarece oul roşu este purtătorul unor semnificaţii profunde legate de învierea lui Hristos şi de reînnoirea naturii, creştinii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând cu ceară motive decorative ancestrale, de o rară frumuseţe. Oul văzut ca un simbol primordial, sămânţa vieţii, potrivit tradiţiei, este vopsit şi încondeiat în zilele de joi şi sâmbătă din Săptămâna Mare, îndeletnicirea înroşirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate femeilor. Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împăcare, pentru că în ornamentaţia lui, de fapt, se operează cu simboluri (soare, lună, cruce, etc.), cu modele din natură (plante, animale, obiecte casnice) şi cu modele de ţesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre”, spun organizatorii vacanţei de Paşti.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

15 − 14 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Gratuitate la bazinul de înot pentru familia lui Avram Iancu         Portret. Diana Beța – 10 curat la Evaluarea Națională!         Eleva de Nota 10 de la „Decebal”         Salvamont reface traseele din Retezat înaintea începerii sezonului turistic         Restricții pe autostrăzile A1 și A6 până în luna septembrie         Turiștii care vizitează Cetatea Devei au la dispoziție două sisteme de ghidare         Primăria a eliberat, astăzi, autorizația pentru instalația de desprăfuire de la ArcelorMittal         Accident cumplit de muncă în Deva         Amfiteatrul cu 5.000 de locuri, ridicat pe ruinele arenei din Ulpia Traiana Sarmizegetusa         Medalie de aur pentru muzeu, la Salonul Internațional de Invenții și Inovații „Traian Vuia”         Controversele nodului rutier de pe Autostrada Deva – Orăștie, după accidentul soldat cu patru morți         Poliția Locală din Deva a demarat o campanie împotriva celor care împrăștie gunoaiele din tomberoane         Ce soartă are drumul spre Râușor, devastat de viituri         A înfipt cuțitul în soțul ei după un conflict domestic         Rezultatele la Evaluarea Națională         Bazin de înot construit în Petrila         Ursici, satul din Munții Orăștiei unde oamenii trăiesc ca în vremea dacilor         ZILELE CREDINȚEI ȘI CULTURII LA DEVA, ediția a V-a, 25-29 iunie 2018         Drumuri stricate de camioanele încărcate cu lemne         Arte marțiale pe Cetatea Devei