Optimism românesc: sărăcia din România îi ține departe pe refugiați

În ciuda „minților luminate” care trâmbițează că românii ar trebui să fie îndrăgostiți de ideea de a primi refugiați, realitatea este taman pe dos

Un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda cotidianului „Adevărul”, la jumătatea lunii septembrie, limpezește puțin dezbaterea publică românească în jurul subiectului valului fără precedent de refugiați din lumea arabă care intră în forță în Uniunea Europeană. În două cuvinte, răspunsurile românilor arată că ideea de a găzdui refugiați pe teritoriul României nu încântă pe nimeni.

 

Subiect de notorietate și în România, criza europeană a refugiaților, cu mizeriile năucitoare ale unei Uniuni Europene în care statele puternice nu dau doi bani pe „rudele sărăcuțe”, impunându-le obiective imposibile, este la ordinea zilei pentru toți românii. Dintre aceștia, o bună parte dovedesc o atitudinea rezervată și prea puțin atașată „directivelor UE”.

 

Motivații subversive?

 

Referitor la motivațiile acestei crize fără precedent, 41,7% dintre români cred că refugiaţii/imigranţii adunaţi la graniţele UE au plecat din ţările lor din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, deloc de neglijat, 23,4% cred că este vorba de grupuri care vin cu scopul de a destabiliza Europa, 23,3% consideră că este vorba de imigranţi care vin spre Europa din cauza sărăciei din zonele lor de origine, iar 5,9% dintre români cred că imigranţii sunt în primul rând persoane care ar prefera să trăiască în UE.

Interesant este procentul semnificativ de români care iau în considerare şi alte motivaţii decât războiul, nu numai economice, ci și dintre cele subversive.

 

România nu e „destinație finală”

 

În legătură cu transformarea unor zone din România în teritoriu de tranzit al refugiaților din Orientul Mijlociu, ca odihnă temporară în drumul către statele bogate ale Uniunii Europene, 29,5% dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de tranzit, iar 37% cred că această situație poate deveni realitate în mică şi foarte mică măsură.

Din aceeași perspectivă, situația în care România nu ar deveni „stație de tranzit” pentru refugiați, ci chiar loc de ședere pe termen lung este admisă în mare şi foarte mare măsură de 23,9% dintre români. În replică, 44,3% dintre români consideră că România nu va deveni destinație finală pentru refugiații din Orientul Mijlociu.

 

Nu-i vor la ei acasă

 

Mult mai clare sunt lucrurile atunci când românii trebuie să răspundă la întrebarea dacă România trebuie sau nu să primească refugiați. Astfel, în contextul discuţiilor de la nivel european privind cotele de refugiaţi şi redistribuirea refugiaţilor între statele membre, 56,2% dintre români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi, iar 35,5% cred că ar trebui să primească. Numai că, din treimea de români care acceptă primirea refugiaților, 82,1% consideră că trebuie să stabilim singuri cota pe care o putem primi, dar sunt și 14,6% spun că ar trebui să primim numărul de refugiaţi impus de UE.

Mai limpede, este de notat că 65,3% dintre români nu sunt de acord ca refugiaţii să se stabilească în România, iar 67,1% nu sunt de acord cu stabilirea acestora în localitatea lor.

Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul, în perioada 10-15 septembrie 2015.

Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 85 de localități – orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate.

Darie Cristea, director general INSCOP: „Opinia publică din România are o poziţie conservatoare şi prudentă. Este o poziţie comună în statele est-europene membre ale UE, unele dintre acestea fiind chiar mult mai radicale decât România. Adevărul este că europenii, deci inclusiv românii, nici nu au văzut coerenţa şi stăpânirea situaţiei pe care le aşteptau de la instituţiile europene”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei − 3 =

ACTUALITATE
Incendiu în Călan: peste 20 de persoane au fost evacuate         Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani