„Obrazul” Jiului, campionul apei curate din România, „pătat” de nesimţirea călătorilor de pe defileu

Potrivit rapoartelor hidrologilor, centralizate de Institutul Naţional de Statistică, Jiul este râul cu cea mai curată apă din ţară. Râul a ajuns, în ultimii ani, la aproape 700 de kilometri de apă de calitatea întâi. Astfel, Jiul, care străbate partea sudică a judeţului Hunedoara, se alătură Oltului, singurul din ţară care mai are apă de calitate foarte bună, însă numai pe o porţiune de 19 kilometri.

 

Închiderea minelor a redus poluarea

Datele înregistrate de Institutul Naţional de Statistică arată că Jiul are o apă de calitatea întâi pe o porţiune de aproximativ 700 de kilometri. Apele de calitatea a doua totalizează peste 1.420 de kilometri, cele de calitatea a treia în jur de 440 de kilometri, în timp ce mai puţin de 70 de kilometri din bazinul hidrografic al Jiului sunt ape de calitatea a patra. Experţii de mediu spun că acest lucru se datorează, pe de o parte reliefului muntos din zonă şi a numărului mic de aglomerări urbane sau chiar rurale, potenţiale surse de poluare pentru Jiu, cât şi a importantei diminuări a activităţii miniere din ultimii ani. În timp ce Jiul este râul care aduce judeţul Hunedoara pe locul întâi pe ţară la capitolul calitatea apelor, Mureşul şi Crişul Alb, celelalte două râuri mari din judeţ, nu au nici măcar un kilometru de apă de calitatea întâi.

 

Copleşit de deşeuri în judeţul Gorj

Din bazinul hidrografic total al Mureşului, peste 4.200 de kilometri au apă de calitatea a doua, aproape 500 apă de calitatea a treia şi 75 de kilometri o reprezintă suprafaţa acoperită cu apă de calitatea a patra. Cea mai mare porţiune a Crişului Alb, 2.450 de kilometri, o reprezintă tot apa de calitatea a doua. Specialiştii în protecţia mediului explică situaţia, spunând că situaţia Jiului s-a îmbunătăţit nu pentru că s-au modernizat preparaţiile foarte mult, ci pentru că s-a redus foarte mult cantitatea cărbune prelucrat în zonă. Potrivit autorităţilor responsabile, calitatea întâi a apei este foarte aproape de calitatea apei de izvor, iar pe aceste porţiuni nu sunt racordate la cursul de apă nici măcar locuinţe individuale. Totuşi, dacă în judeţul Hunedoara apele Jiului sunt foarte curate, în zona barajului de la Târgu Jiu se adună mii de deşeuri din plastic, aruncate la întâmplare de călătorii certaţi cu bunul simţ care tranzitează Defileul Jiului.  Din fericire, poluarea produsă de sticlele din plastic plutitoare nu este la fel de gravă precum poluarea industrială continuă, iar deşeurile pot fi eliminate relativ uşor.

 

Iazurile piscicole cresc suprafaţa apelor

Pe de altă parte, în timp ce suprafaţa acoperită cu apă scade la nivel naţional, generând o criză a apei care arată că România seacă, pur şi simplu, în judeţul Hunedoara suprafaţa de apă – în mod paradoxal – a crescut. Potrivit unei statistici naţionale, judeţul nostru se alătură – pe ultimul loc din listă – altor 12 judeţe din ţară unde suprafaţa apelor a crescut în ultimii 20 de ani. Dacă în cazul judeţului Sălaj creşterea este de aproape 1.200 de hectare, în judeţul Hunedoara suprafaţa apelor a crescut cu numai 41 de hectare. În timp ce în vestul ţării suprafaţa apelor a crescut, în jumătatea estică a României s-au înregistrat pierderi de mii de hectare, cum este cazul judeţelor Tulcea, Brăila şi Ialomiţa. Autorităţile de mediu spun că această majorare a suprafeţelor de apă se datorează înfiinţării unui număr mare de iazuri piscicole. Asta în condiţiile în care râuri noi nu au apărut, acumulări mari pentru apă potabilă sau industrială nu au fost amenajate în judeţ, deci ceea ce s-a construit în acest domeniu sunt aceste iazuri piscicole.

 

Jiul atinge două recorduri naţionale

Jiul, însă, nu este campion doar în ceea ce priveşte calitatea apei. Specialiştii spun că Defileul Jiului este considerat cel mai dificil, dar şi cel mai potrivit traseu de rafting din România, având un grad de dificultate crescut, de 3 +. Pentru o tură de rafting pe Jiu, care durează aproximativ două ore şi jumătate, excursioniştii pot apela la firme specializate, care le oferă bărci speciale pentru rafting, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială din neopren, veste de salvare şi căşti de protecţie. Potrivit salvamontistului (fost campion naţional la alpinism), Sorin Sanda, defileul Jiului are două tronsoane: primul, în partea superioară, este cel  mai dificil şi are o lungime de 18 kilometri, iar cel de-al doilea, în partea inferioară, are o lungime de 22 de kilometri. Traseul include 80 de cascade, în timp ce adâncimea apei variază de la numai unu la 20 de metri. Până acum mii de turişti din toată Europa au venit în judeţul Hunedoara pentru o tură de rafting pe Jiu. Din nefericire, Anamaria Sanda,  reprezentanta unei companii care organizează coborâri pe Jiu, spune că după construirea micro-hidrocentralei care vizează albia râului, e posibil ca turiştii că nu mai poată face rafting pe cataractele Jiului.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “„Obrazul” Jiului, campionul apei curate din România, „pătat” de nesimţirea călătorilor de pe defileu

  1. Zona Zoster

    Daca s-ar face curatenie la Apele Romane si Mediu(unde coruptia pute de la o posta) Hunedoara ar avea un MEDIU curat.Cine sa faca curatenia?TAMPAII?

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru + 12 =

ACTUALITATE
SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor         Reparații pe șoseaua Deva – Lugoj         Asigurații nu mai au nevoie de adeverințe de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a beneficia de servicii medicale         Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva         TRADIŢII UITATE: Săptămâna de mijloc și „Trecerile Mari”         Tânărul care a abuzat sexual șase fete s-a arătat nemulțumit de condamnare         Spărgători de case prinși de polițiști         Cum au explicat drumarii mizeria din refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Recorduri la Castelul Corvinilor: 10.000 de euro pentru trei zile de filmări         Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara