Numărul cazurilor de cancer de sân creşte de la un an la altul

Statisticile Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara arată o creştere constantă a numărului femeilor aflate în evidenţa autorităţilor.

 

Dacă în anul 2013 în judeţul Hunedoara erau 1.390 de femei afectate de această boală, numărul cazurilor rămase în evidenţă a ajuns, în 2014, la peste 1.470, anul trecut a depăşit 1.520 de cazuri şi 1.540 de cazuri, anul acesta.

 

Practic, în fiecare an, din 2010 încoace, între 100 şi 160 de femei au fost diagnosticate cu cancer la sân. Medicii spun că, la fel ca în multe alte cazuri de astfel de boală, cancerul mamar este o afecţiune în care celulele care alcătuiesc sânii încep să crească anormal într-o manieră necontrolată. Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei, deşi cancerul pulmonar rămâne cauza principală de deces, atât la femei cât şi la bărbaţi. Totuşi, chiar şi bărbaţii pot fi afectaţi de cancer mamar: cifrele din statistici demonstrează că un caz dintr-o sută apare la bărbaţi, în timp ce în restul cazurilor vorbim despre femei bolnave de cancer la sân. Cauza exactă a apariţiei cancerului mamar este greu de stabilit, dar medicii spun că hormonii feminini şi vârsta înaintată joacă un rol important. Aşadar, boala este mai frecventă la femeile în vârstă de peste 50 de ani. Spre exemplu, rapoartele medicale demonstrează că riscul de cancer mamar la femeile între 30 şi 40 de ani este de aproximativ 1 la 250 de femei, în timp ce pentru femeile între 40 şi 50 de ani este de 1 la 70!

 

Alăptarea reduce numărul îmbolnăvirilor

Simptomul numărul unu este nodulul mamar, fie el dureros sau nu, dar cancerul mamar este diagnosticat în urma unei consultaţii, completată de un examen radiografic şi o mamografie, care permite depistarea tumorilor de dimensiuni atât de mici, încât nici nu sunt perceptibile la palpare. Hunedorencele ar trebui să ştie că un nodul la nivelul sânului sau axilei apărut de curând, modificarea mărimii sau formei sânului, modificarea pielii de pe sâni, cum ar fi o cută sau o pată, scurgeri sau sângerări la nivelul mamelonului, care apar la strângerea acestuia, retracţia sau inversia mamelonului, cruste sau modificări de culoare ar putea fi semnele unui debut de boală. Foarte rară la femeile mai tinere de 35 de ani, sunt voci care spun că toate femeile trecute de 40 de ani au risc pentru cancer mamar. Femeile care au avut cancer mamar la unul dintre sâni sunt considerate în grupa de risc deoarece cancerul mamar poate recidiva. Revenirea bolii se poate întâmpla la acelaşi sân, dar, din nefericire, şi în alte zone ale organismului: plămâni, ficat, oase sau creier. Oncologii spun că alăptarea reduce mult riscul de apariţie al cancerului la sân, numărul îmbolnăvirilor fiind mai mare în cazul femeilor care nu au alăptat. Dacă mama sau alte rude din familie (soră, fiică, verişoare) au dezvoltat cancer mamar, riscul apariţiei îmbolnăvirii este mai mare.

Programe pentru reducerea mortalităţii

Pe de altă parte, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică spun că cea mai bună prevenţie rămâne depistarea precoce. Şefa Departamentului de Supraveghere a Sănătăţii Publice, dr. Cecilia Birău, spune că, deşi tot mai multe femei sunt diagnosticate cu cancer la sân, rata supravieţuirii a crescut mulţumită aparaturii care permite depistarea în primele stadii de boală şi a tratamentelor mai eficiente. Una din opt, până la una din patru femei va suferi de cancer, iar în România şi în Europa incidenţa este de una din şase femei. Cel mai frecvent, cancerul mamar apare la nivelul canalelor care transportă laptele, dar apare şi la nivelul glandelor mamare sau în alte zone ale sânului. Tratamentul poate presupune o intervenţie chirurgicală, radioterapie, hormonoterapie sau chimioterapie. Din păcate, cele peste 48.000 de decese cauzate anual de cancer plasează România peste media Uniunii Europene din punct de vedere al ratei mortalităţii ca urmare a acestei boli. „Ministerul Sănătății  a prezentat, în luna aprilie, primul Plan Național Multianual de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020, care înglobează strategii noi de control al cancerului în România, conform direcțiilor comune de la nivel european. Planul include o serie de programe prin care se urmărește reducerea mortalității și a incidenței cancerului, precum și îmbunătățirea stării de sănătate a populației la risc și creșterea calității vieții bolnavilor de cancer. Sunt prevăzute noi programe pilot de screening la nivel regional pentru cancerul de sân și cancerul colorectal şi îmbunătățirea performanței actualului Program Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin.”

Mituri despre cancerul de sân

„Dacă am un nodul mamar e cancer.” Fals: cele mai multe tumori de sân sunt benigne, deci nu înseamnă cancer. Noduli benigni pot fi chisturi (noduli sau saci umpluţi cu material fluid sau altele) sau pot apărea ca urmare a modificărilor normale ale sânului asociate cu modificări hormonale sau de îmbătrânire. Amintiți-vă, dacă observați o modificare sau ceva neobișnuit la unul din sâni, consultați un medic cât mai curând posibil. „Numai femeile pot face cancer de sân”. Fals: Bărbaţii pot dezvolta, de asemenea, cancer de sân, deși este rar, reprezentând doar unul din 125 de cazuri de cancer de sân. „Un hematom la nivelul sânului duce la cancer”. Fals: nu există nici o dovadă că un hematom poate duce la apariţia cancerului la sân, dar hematomul s-ar putea atrage atenţia asupra unui traumatism. „Cancerul de sân este contagios”. Fals: cancerul de sân este determinat de creşterea necontrolată a celulelor neoplazice, dar aceste modificări nu vor afecta în niciun fel o altă persoană. „Utilizarea antiperspirantelor poate duce la apariţia cancerului de sân.” Medicii susţin că acest mit comun, despre cancerul de sân, provine de la un zvon care circula prin e-mail în urmă cu câțiva ani, care a susținut ca substanțele chimice din antiperspirante se acumulează în ganglionii limfatici sub braţ putând astfel să ducă la apariţia cancerului de sân. Autorităţile spun, însă, că nu există dovezi concludente pentru a sprijini acest lucru. Societatea Americană de Cancer (studiu publicat în 2002) nu a găsit vreo legătură între riscul de cancer de sân şi utilizare anti-perspirantelor; deodorantelor sau produselor de ras sub braţ, aşa cum nu există nici o dovadă că purtarea unui sutien „cu sârmă” sau etanș creşte riscul de cancer de sân. Totuşi, a ne feri cât de mult putem de produse care conţin chimicale rămâne o regulă unanim acceptată pentru evitarea îmbolnăvirilor şi păstrarea stării de sănătate.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece − trei =

ACTUALITATE
Programul de vizitare a Cetății Deva se modifică de la 1 mai         Un nou film american la Castelul Corvinilor         Spărgător prins, după ce a furat bijuterii de 110.000 de lei         Primăria Hunedoara și-a modernizat sala de ședințe         Forțe de ordine sporite la evenimentele din preajma zilei de 1 Mai         MĂRTURII. Cum a fost denunțat Eugen Evu, de colegi, cu ocazia vizitei lui Nicolae Ceaușescu         Mărturii din „orașul depravării”, al anilor 1940, unde prostituția clandestină scăpase de sub control         Ovidiu Moș a fost ales primar interimar al municipiului Deva         INVITAȚIE LA MIȘCARE. La start, în Crosul Cetății Regale a Hațegului         Ucigașul celor două surori din Balomir a fost condamnat         1 Mai, zi cu porți deschise la Sarmizegetusa Regia         Primăria Deva în blocaj. Ovidiu Moş (PSD), favorit la preluarea atribuţiunilor de primar         Cetățile dacice au fost ecologizate de voluntari         Matrița antică din Sarmizegetusa Regia a fost evaluată la 560.000 de lei         ARHIVELE HUNEDOAREI. Mărturii rare din Lagărele de prizonieri sovietici din Valea Jiului         Primăria Deva, după încarcerarea lui Mircia Muntean         OPORTUNITĂŢI. Finanţări pentru reducerea poluării cu gunoi de grajd         Planurile Apa Prod: modernizarea cu fonduri UE a rețelei de apă și canalizare din toate comunele mari         TRAGEDIA COPIILOR ALPINIȘTI. Parchetul General a preluat ancheta „Avalanșei mortale” din Retezat         Grupare de traficanți de hașiș a acuzată că transporta drogurile în stomac