Motivarea sentinței în dosarul comorilor dacice. Cum a scăpat de închisoare interlopul sârb care a traficat brățările de aur

Curtea de Apel Alba Iulia a publicat motivarea sentinţei definitive în cel mai complex dosar al traficanţilor de comori antice, furate din cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Din 2008, zece oameni au fost judecaţi pentru infracţiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu, statul român estimând prejudiciul produs de aceştia la peste 6,6 milioane de euro.

Din cauza duratei procesului, a schimbărilor intervenite în Codul Penal şi a prescrierii unor infracţiuni săvârşite la sfârşite la sfârşitul anilor 1990, majoritatea inculpaţilor au fost achitaţi. Doar unul dintre ei, Călin Corhan, a primit trei ani de închisoare.

Un caz aparte al dosarului traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei a fost al inculpatului Ilic Ljubisa (59 de ani), acuzat că a traficat şase brăţări spiralice din aur, provenite de la braconierii siturilor arheologice. Anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au susţinut că în perioada 1998 – 2007, Ilic Ljubisa, „a primit în mod repetat şi a ajutat în vederea valorificării, următoarele bunuri arheologice: patru brăţări dacice din aur, de 982,20 gr. (392.400 Euro), 1076,72 gr. (430.400 Euro), 1.115,31 gr. (446.000 Euro), 927,98 gr. (370.800 Euro), în valoare totală de 1.639.600 Euro şi două brăţări dacice din aur, de 1.200 gr. (478.400 Euro) şi 1.139 gr. (454.400 Euro) în valoare de 932.800 Euro”, se arăta în dosar. Brăţările de aur au fost primite de la Nedelcu Mugur Niu, susţineau anchetatorii, condamnat într-un alt dosar al comorilor dacice, şi făceau parte din loturile celor 15 astfel de artefacte scoase la iveală de braconieri în anii 2000 – 2001 din Sarmizegetusa Regia.

Patru au fost vândute în SUA, iar două în Elveţia, toate fiind apoi răscumpărate de statul român. Pentru faptele sale, sârbul a fost condamnat în 2015 la cinci ani de închisoare, la Judecătoria Deva. În martie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul acestuia şi a decis achitarea sa, în urma prescrierii infracţiunilor de tăinuire, stabilind ca acesta să plătească 283.749 euro, reprezentând cheltuieli ocazionate cu repatrierea şi expertizarea brăţărilor dacice nr. 1, nr. 2, nr. 3 şi nr. 4. Pentru celelalte două brăţări nu a putut fi pus să achite despăgubiri.

Sentinta definitiva in dosa… by on Scribd

Sârbii veneau des în România
Motivarea sentinţei arată intinerariul brăţărilor dacice traficate de sârb. Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa era colector regional de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi fîcea parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”. În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. În perioada embargo-ului, înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Patru brăţări vândute unor americani
În perioada 2000 – 2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe căutătorii de comori prin intermediari, de la care a cumpărat trei perechi de brăţări spiralice pe care le-a scos ilegal din ţară, transportându-le la Belgrad. Două perechi le-a vândut unui colecţionar cu galerie de antichităţi în New York, pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA.

„La data de 13.10.2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost sesizat, conform procesului verbal din aceeaşi dată din dosar 151/P/2005, de către d-nul avocat Peter Chavkin din New York, care informa autorităţile judiciare române că clienţii pe care îi reprezentă au cumpărat în perioada 2000 – 2002 de la dealerul sârb Ilić Ljubiša din Belgrad patru brăţări spiralice din aur. Se menţionează că inculpatul s-a prezentat ca fiind reprezentantul firmei Frank Muller Timepiece din Belgrad şi proprietar la brăţărilor, însă cumpărătorii brăţărilor după ce au aflat că brăţările au fost sustrase dintr-un sit arheologic românesc şi traficate ilegal, s-au adresat d-lui avocat pentru restituirea în condiţii de legalitate a brăţărilor Statului Român, contra unei juste compensaţii”, se arăta în dosar. Brăţările au fost trimise pentru examinare la Cabinetul expertului Barbara Deppert-Lippitz din Frankfurt pe Main, iar după confirmarea originii au fost repatriate prin cerere de comisie rogatorie internaţională. Avocatul a solicitat protecţia anonimatului cliientului care intrase în posesia brăţărilor. Statul Român a acordat colecţionarului american, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 270.000 de euro.

Barbara Deppert a declarat că în 2007 a fost contactată de un colecţionar elveţian care locuieşte lângă Zurich şi care, sub protecţia anonimatului, i-a comunicat că a achiziţionat cu ocazia unei vânzări publice de monede desfăşurată la un hotel din Zurich, de la un cetăţean sârb cu numele de Ilić, o altă pereche de brăţări. Acesta i-a comunicat martorei că este de acord să le restituie sub protecţia anonimatului şi în schimbul unei juste despăgubiri. „Cele două brăţări au fost cumpărate de clientul meu de la un iugoslav pe nume Ilitsch (inculpatul Ilić Ljubisa). Vânzătorul, pe care el îl considera a fi un colecţionar de monede, i-a oferit în primăvara lui 2002 , într-un hotel din Zurich, cele două brăţări pentru preţul de 200.000 Euro. Clientul meu a achiziţionat brăţările, după discuţii mai îndelungate, pentru suma de 134.000 Euro. Vânzătorul a povestit convingător, că cele două piese s-ar fi aflat în posesia familiei sale de mai mult timp, însă el ar fi interesat mai mult de monede şi de aceea ar dori să le vândă. Afacerea a fost încheiată după două zile. Nu a mai fost prezent nimeni altcineva. Clientul meu a plătit în numerar. Din punctul său de vedere, tranzacţia a fost o pocedură privată, pe bază de încredere, între două persoane private”, preciza expertul. La începutul anului 2007, colecţionarul elveţian a aflat întămplător „indicii în legătură cu provenienţa reală a pieselor şi cu persoana vânzătorului”.

Piesele au fost trimise pentru examinare la Cabinetul expertului Barbara Deppert-Lippitz din Frankfurt pe Main şi au fost apoi repatriate prin cerere de comisie rogatorie internaţională. În 2 august 2007, a treia pereche de brăţări a fost predată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Statul Român reprezentat prin Ministerul Culturii şi Cultelor a acordat colecţionarului elveţian, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 140.000 euro.

„Se constată de experţi că lotul brăţărilor dacice este una din cele mai importante descoperiri pentru perioada antică din spaţiul european ,piesele reprezentând creaţii originale ale artizanilor daci şi au o valoare excepţională nu doar prin conţinutul de aur de bună calitate, ci şi prin contribuţia pe care studierea lor o poate aduce cunoaşterii civilizaţiei dacice în ansamblul său. Valoarea istorică a brăţărilor este confirmată de faptul că situl arheologic din Munţii Orăştiei de unde au fost sustrase cele 6 brăţări este inclus în patrimoniul UNESCO”, se mai arată în dosar.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Hoții de pe calea ferată         Tânăr reţinut de poliţişti, după ce a comis mai multe infracţiuni de furt         A fost semnat contractul de modernizare a străzilor din Hunedoara         Soarta Drumului Național 7 A Petroșani – Obârșia Lotrului         Primăria Deva susține învățământul dual în școli         CETATEA NIMĂNUI. Monument UNESCO, Feţele Albe, răvăşit de un incendiu. „Culturnicii” judeţului, absenţi şi birocraţi la eveniment         Avize și studii de fezabilitate pentru noua rețea de transport public ecologic din Deva         A început montarea pavajelor pe noul centru pietonal din Hunedoara         Calvarul șoferilor de pe DN 7 continuă. Restricțiile de pe autostradă s-au prelungit         O nouă tranșă de disponibilizări. Numărul celor care pleacă, în funcție de rectificarea de la Ministerul Finanțelor         Sens giratoriu în locul trecerii de pietoni mortale de pe DN 7         Incendiu la Fețele Albe         Transport public local pentru Cartierul Grigorescu – de miercuri, 14 noiembrie 2018         FINAL DE PROTEST. Preşedintele Mircea Bobora a stins conflictul. Nunu Brilinsky se întoarce la Sarmizegetusa Regia         Restricțiile de circulație de pe autostradă s-ar putea prelungi         Hunedoara premiată la Gala de excelență         Lansare de carte la muzeul din Brad         Violență într-un cartier al Devei         Razii la depozitele de lemne. Ce amenzi au dat polițiștii         Spărgător de mașini prins în flagrant