Monede KOSON recuperate de autorităţile române

Muzeul Naţional de Istorie a României şi-a îmbogăţit colecţiile, zilele acestea, cu încă două monede dacice de tip Koson, din aur. Monedele au fost recuperare de autorităţile române în strânsă colaborare cu autorităţile polone şi fac obiectul unei anchete derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul braconajului arheologic din zona Sarmizegetusa Regia (Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara), a informat, într-un comunicat, Muzeul Naţional de Istorie a României.

Cele două monede au fost restituite de autorităţile judiciare polone către autorităţile române, fără compensaţie, una fiind recuperată de la o casă de licitaţii din Varşovia, iar alta, de la o persoană fizică din oraşul polonez Poznań.

Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile polone şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.026 monede de aur de tip Koson, 256 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 38 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

În martie 2015 au fost, de asemenea, recuperate trei astfel de monede, cu sprijinul autorităţilor belgiene, organizându-se şi o ceremonie de restituire a acestora, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România.

Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru × 4 =

ACTUALITATE
Ziua Porților Deschise la Sarmizegetusa Regia         Concedieri colective la minele din Valea Jiului         Bărbat lovit de trenul marfar         Tineri acuzați că au tâlhărit mai mulți elevi din Hunedoara au fost condamnați         Cum a fost recuperat tezaurul de podoabe dacice din argint, traficat pe piața neagră         Ziua Pământului, celebrată în Parcul Cetate         Credit de 80.000.000 de lei pentru reabilitarea rețelei stradale din Hunedoara         Chioșcuri de suveniruri date în chirie în curtea Castelului Corvinilor         Tu ce faci în Noaptea Lungă a Industriei?         Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul “CONSTRUIRE ȘI DOTARE VILĂ TURISTICĂ, PENTRU EXTINDEREA ACTIVITĂȚII RAHEMA TUR SRL”         Cum a fost recuperată cea de-a 13-a brățară dacică         PULS ELECTORAL. Mircea Moloţ are cea mai mare priză la electoratul hunedorean, în sondajul făcut de PNL         Vechea platformă industrială trece prin mari transformări         Drumul dintre Lacul Gura Apelor și Poiana Pelegii va fi închis         Telecabina de la Cetatea Deva intră, miercuri, în revizie tehnică         Cum se fac de râs autoritățile județului: soluție „ingenioasă” pe șoseaua spre Mănăstirea Prislop         Medicii de la clinica Opticline Deva, la Congresul de Cataractă și Chirurgie Refractivă din SUA         Ambasadorul Republicii Kazahstan în România s-a aflat în vizită oficială la Deva         SLUJBĂ DE POMENIRE. Comemorare la 16 ani de la moartea rapsodului Drăgan Muntean         Soarta șoselei spre Parcul Național Retezat – cel mai periculos drum al Hunedoarei