Misterele tezaurelor monetare Lisimah și Koson furate din Sarmizegetusa Regia

În anii 1990 şi 2.000, mii de monede Lysimah și Koson, sustrase din zona Sarmizegetusa Regia, au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, fără ca autorităţile statului român să le mai poată recupera până în prezent.

Echipele de braconieri care au răscolit Sarmizegetusa Regia au scos la iveală monedele antice Lysimah care cântăreau în total zeci de kilograme de aur, alături alături de alte kilograme de aur dacic, în monedele regelui Koson şi în brăţări spiralice antice. Despre monedele Lysimah experţii afirmau că au fost bătute în secolul I, î. Hr., în monetăriile din Callatis, Tomis şi Histria. Cel mai valoros tezaur a fost descoperit, susţin anchetatorii, în august 1998, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei. Conţinea peste 30 de kilograme de stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur, bunuri care au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA.

lisimahPovestea furtului şi traficării comorii începe îi are ca protagonişti pe Darius Baci, un fost miner în Exploatarea auriferă Certej, şi pe prietenul său Mircea Mihăilă, o persoană fără ocupaţie, ambii cu legături în lumea interlopă a Devei. Un pădurar audiat de anchetatori a relatat că la începutul lunii august 1998, când se afla cu muncitorii la lucrări în pepiniera silvică de la Grădiştea de Munte, i-a văzut într-o seară pe Mircea Mihăilă şi pe Darius Liviu Baci, în stare de bună-dispoziţie, coborând dinspre Sarmizegetusa Regia, din zona „Căprăreaţa”, însoţiţi de doi localnici, luaţi drept călăuze. Fiecare avea câte un rucsac încărcat cu detectoarele şi cu un tezaur monetar. Pădurarul i-a însoţit până la maşini, iar pe drum Darius Liviu Baci i-a spus că au descoperit un tezaur de peste 3000 monede „în Şesul Căprăreţei, chiar lângă cărare”, apoi a scos din rucsac un pumn de monede din aur, pe care i le-a arătat, aşezându-le pe acelaşi rucsac, în portbagaj. Conform declaraţiei martorului „cele mai multe monede erau de tipul Lysimach, având pe avers capul unui rege, cu plete mari şi pe revers o zeiţă aşezată pe tron, iar alte monede erau de tipul Pharnakes”. În primăvara anului următor, monedele au fost vândute unor interlopi sârbi și scoase din țară, în loturi de câte 200 – 400 monede, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac. Abia zece ani ai târziu, un lot de 27 monede Lysimach, din tezaurul furat de cei doi a fost recuperat.

2sarmisegetusa regia00 de Lysimahi de aur, Sub muchea cetăţii

Potrivit anchetatorilor, în vara anului 1999, Ioan Bodea un muncitor forestier din satul Luncani şi Vioica Luncan, din aceeaşi localitate, au efectuat detecţii în punctul arheologic Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii, iar în apropiere de incinta sacră de la Sarmizegetuza Regia, au localizat un tezaur alcătuit din două brăţări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint. Comoara a fost ascunsă la domiciliul soţilor Luncan, care apoi au căutat persoane ce puteau să le asigure valorificarea bunurilor pe piaţa neagră a antichităţilor, cerând pentru ele 80.000 mărci, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba iulia. Piesele au fost scoase din ţară de radu Horia Camil şi transportate în SUA.

Un alt tezaur de 800 – 1.000 de monede Lysimah ar fi fost descopeit de căutătorii de comori în martie 1999, la 300 metri, nord, de zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia. În aceeaşi groapă a braconierii au găsit şi un „şarpe de aur”, precum şi 2.000 monede din argint. În perioada 6-7 aprilie 1999, tezaurul a fost scos din ţară, prin vama Nădlac, fiind ascuns în rezervorul de carburant al autoturismului şi predat unor sârbi în oraşul Szeged, care au plătit pentru monede 640.000 mărci germane.

30 de monede pe Dealul Muncelului

În luna februarie 2013, Adi Stoicoi, un alt localnic din zona Grădiştea de Munte, anchetat pentru infracţiuni contra patrimoniului a descoperit, afirmau anchetatorii, un tezaur de 30 monede din aur, tip Lysimach, în situl arheologic Dealul Muncelului. Cinci dintre stateri au fost recuperaţi de autorităţi în luna aprilie 2013, de la Florin Delinescu, fostul custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care ar fi încercat să le tranzacţioneze ilegal.

Kosonii, aproape la fel valoroşi

La fel de importante au fost considerate descoperirile tezaurelor de kosoni, de după 1990. Potrivit cercetătorilor, staterii din aur descoperiţi doar la Sarmizegetusa şi în împrejurimle celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos.

Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti, însă istoricii susţin că au fost bătuţi pe teritoriul Daciei, în zpna Munţilor Orăştiei. De-alungul timpului, mai multe descoperiri de monede Koson au fost atestate în zona Munţilor Orăştiei, cele mai importante fiind de la sfârşitul secolului al XVIII – lea şi de la începutul secolului al XIX – lea.

3.000 de monede Koson, găsite de un localnic

Prima căldare de Kosoni, a cărei descoperire este atestată după anul 1990, a fost descoperită în 1996 de un localnic, Burelu, în zona aşezării „Feţele Albe” – Dealul Muncelului (Dealul Bodii). „După anul 1996, când a fost localizat şi sustras tezaurul de 3000 monede Koson, mai mulţi membri ai lumii interlope din municipiul Deva, care aveau preocupări privind schimbul valutar ilegal, cămătăria etc., încurajaţi şi de cererea de pe piaţa „neagră” a antichităţilor, au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă”, informau anchetatorii.

Circa 700 de monede tip Koson de argint au fost descoperite în vara anului 1999, la poalele Sarmizegetusei Regia, de Ioan Bodea şi Violeta Luncan, alături de două brăţări dacice din aur şi 200 monede Lysimach din aur.

O altă grupare de braconieri, sprijinită de localnici, a descoperit în martie 1999, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia – Muchea Cetăţii, o brăţară spiralică şi 800 monede Koson din aur, 2000 de monede din argint, în valoare de peste un milion de euro.

O altă descoperire, susţineau anchetatorii, a avut loc în perioada 16-17 iunie 2007, în situl arheologic Vârful Muncelului, tezaurul fiind compus din 1200 monede Koson din aur, o pereche de brăţări spiralice din aur, un vas ceramic conţinând ceară, în valoare de peste 1.500.000 de euro.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Răspuns la “Misterele tezaurelor monetare Lisimah și Koson furate din Sarmizegetusa Regia

  1. office

    După cum spunea Koveși, suntem în etapa – Statul contra Mafia. La Ocolul Silvic Hunedoara, se aniversează 7 ani de când ființează și se încasează continuu ,,Taxa pentru MuMu”. Această taxă nefiscalizată a fost impusă cu succes, după modelul bandelor de extorcatori din Juarez, de către ,,șeful de ocol” – zis și MuMu. Pentru fiecare metru cub de lemn vândut ,,prin licitație”, MuMu încasează personal între 2 și 10 euro. În ,,deep web” se vorbește de o ,,Taxă pentru MuMu” medie anuală de 5 euro pentru fiecare metru cub de lemn vândut. În fiecare an Ocolul Silvic Hunedoara vinde 30.000 mc de lemn. În cei 7 ani, MuMu a încasat o taxă de peste 1.000.000 euro, cea mai mare parte a acestor venituri nefiscalizate provenind de la o firmă cu o denumire apropiată unui cunoscut brand de iaurt. MuMu este parte și a misterului tezaurelor monetare furate din Sarmizegetusa Regia și este acum așteptat în ,,deep underground” pentru deconturi!

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru × 5 =

ACTUALITATE
La Costești. Țurcana – Regina Munților – 2017 (FOTO + VIDEO)         Eveniment cultural. Un dar oferit celor mici         Cartierul ridicat în comunism pe muntele de fier primește o nouă șansă         Portofel pierdut, restituit păbugaşului de poliţiştii locali         Accident rutier grav pe Calea Zarandului         Accident rutier în Cristur, pe șoseaua Hunedoara – Deva         Consiliul Județean pregătește banii pentru refacerea șoselei spre Sarmizegetusa Regia         Soarta tristă a așezării romane de la Micia, locul istoric care ar fi putut aduce turiști         Un polițist din Hunedoara a prins un tâlhar, după ce l-a alergat pe străzi         ADVERTORIAL. Educația financiară este vitală pentru un antreprenor         BIROCRAŢIA SUFOCĂ ROMÂNIA. Două miliarde de euro de la UE n-au mai ajuns la drumurile patriei         INSTITUŢIA PREFECTULUI. Lista despăgubirilor a fost aprobată de Guvern         O tânără a fost jefuită în Hunedoara         Accident în Hunedoara, produs de un bărbat de 71 de ani         PROIECT PILOT. Tablete pentru elevi şi laptopuri pentru dascăli, moca, de la stat         Pagube de peste jumătate de milion de lei în judeţul Hunedoara         Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”         Ministrul Turismului la Geoagiu Băi. Mircea Titus Dobre: „Ce a fost până acum a fost o pancartă”         Drumul Ilia – Gelmar se va face cu 40 milioane euro, bani europeni         Semnal de alarmă: Hunedoara înconjurată de terenuri poluate. Cât de nocive sunt haldele de steril