MINUNATE TRADIŢII UITATE: Cum celebrau hunedorenii Anul Nou, până în urmă cu câteva zeci de ani

După ce, vreme de trei zile, hunedorenii au petrecut sărbătorile Crăciunului, cu colindători, irozi, căluşari, dar, mai ales, alături de familie şi prieteni, urmează, desigur, sărbătorile noului an.

 

 

Bătrânii spun că, în ziua de 28 decembrie, se ţinea, cândva, obiceiul „îngropării lui Crăciun”. Anul vechi, bătrân de-atâtea zile, murea şi era înmormântat, pentru a lăsa loc Anului Nou. Îngroparea Crăciunului era făcută de cetele de tineri, având la bază un scenariu despre care cercetătorii spun că avea o vechime considerabilă. Mai mult, îngroparea Crăciunului nu se limitează doar la satele hunedorene, ci se întâlneşte chiar şi în localităţile de pe Someş. „Zeul” care se naşte şi moare simbolic, între Crăciun şi Anul Nou, pare să vină, pe filierea Anului Nou dacic, tocmai de la sărbătorile dionisiace. Întreg scenariu al îngropării respecta, îndeaproape, acţiunile specifice unei înmormântări tradiţioale săteşti. Nu lipseau nici o formă a bocetelor, regăsite în Hunedoara ca „verşuri de mort”, apoi obiceiul iertărilor, urmate de îngroparea simbolică, un adevărat spectacol-ritual.

 

Revelionul, altoit peste vechea sărbătoare a Crăciunului

Lemnul care rămânea în sobă după noaptea de Crăciun sau măcar tăciunii, erau luaţi şi îngropaţi în livadă, între pomi, pentru ca gospodarii să aibă parte de rod bogat tot anul. Tocmai de aceea, în seara de Crăciun, în sobă era aşezat un lem foarte gros, uneori chiar un butuc, care ardea încet-încet, simbolizând tocmai „mistuirea” anului vechi, a lui Crăciun, ca „zeitate” arhaică românească. El murea, simbolic, urmând să reînvie după numai câteva zile, făcând trecerea la un nou ciclu de viaţă. În trecut, de altfel, sărbătoarea Crăciunului era adevăratul An Nou. Celebrarea trecerii în anul care urma să înceapă în ziua de 1 ianuarie s-a făcut mult mai târziu, sub influenţa modernităţii şi a primilor ani ai modernizării şi globalizării. Denumirea de Revelion, atât de familiară tuturor astăzi, a intrat în satul românesc cu întârziere, oamenii fiind mai legaţi de vechile obiceiuri, care le erau mai aproape de suflet. Anul Nou a fost mutat, practic, în ceae ce priveşte sărbătorirea acestuia, din data de 25 decembrie, zi în care astăzi celebrăm Crăciunul, la data de 1 ianuarie.

 

Dracii se întreceau să fure Anul Nou

Desigur, tradiţiile şi obiceiurile se transferă şi ele. Specific, însă, e faptul că ele se petreceau sub semnul unui sfânt de mare foarte important pentru calendarul creştin, Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia. De Anul Nou hunedorenecele făceau „perişoare” (n.r. sarmale), iar la miezul nopţii se trăgea clopotul la biserică, în timp ce bărbaţii ieşeau din case şi pocneau sau „puşcau”, pentru a fugări duhurile necurate şi dracii, tentate să fure Anul Nou. În unele dintre satele hunedorene bătrânii îşi mai amintesc şi astăzi că ajunul Anului Nou era numit Crăciunul Mic, spre deosebire de sărbătoarea Naşterii lui Hristos, considerată Crăciunul Mare. Desigur, preziua noului an era încărcată de tot felul de practici oraculare, după cum spune, în „Calendarele poporului român”, Antoaneta Olteanu: unele furnizau informaţii despre cum avea să fie vremea în noul an, altele erau practici divinatorii maritale sau meteorologice. Pe lângă practicile care încercau „ghicirea” viitorului pe termen mediu, o mulţime de acţiuni făcute în această zi erau, de fapt, invocaţii şi oraţii („Pluguşorul” ese cel mai bun exemplu, deşi este un obicei de împrumut, ajuns la Hunedoara din zona istorică a Moldovei), care aveau menirea să atragă fertilitatea şi bogăţia câmpurilor. Alte obiceiuri, însă, cuprind întotdeauna urăturile.

 

„Sânvăsâiul” şi „Toiagul cu clopoţei”

Cunoscutul etnolog hunedorean Marcel Lapteş aminteşte, în volumul său Anotimpuri magico-religioase”, că în zona de nord a judeţului copiii care nu împliniseră, încă, 10 ani, umblau din casă în casă, cu o ramură împodobită de brad, numită „Toiagul cu clopoţei”. Ceata ura familiei în a cărei curte intra:

„Gazdă mândă şi frumoasă

Slobozi Anul Nou în casă

Anul Nou cu bucurie

Vă dorim ca să fă fie!”

Calendarul cu ceapă era de găsit în fiecare familie, iar fetele de măritat încercau să afle care le va fi ursitul. Obiceiul, cunoscut sub numele de „sânvăsâi”, reunea feciorii şi fetele la casa unui gospodar. În camera cu ferestre acoperite cu ştergare se puneau pe masă 9 sau 12 farfurii (blide) cu fundul în sus. Sub fiecare farfurie era ascuns un obiect: ştiulete de porumb, piaptăn, pâine, bani, oglindă, cute, cuţi, foarfece, dar şi un spin. Fetele alegeau un blid, iar obiectul găsit sub blid sugera cea mai importantă trăsătură a soţului: harnic sau leneş, mândru şi fălos, aspru sau bun la inimă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − 19 =

ACTUALITATE
ÎN ZONA ORĂŞTIE. Un absolvent din zece schimbă şcoala cu şomajul         Accident rutier grav provocat de o tânără de 21 de ani         Doi adolescenți de 16 ani au furat mașina unei tinere și au plecat la plimbare         Soarta tristă a faimoasei biserici de marmură din Alun         Fotograful care merge sute de kilometri pe jos pentru a promova Hunedoara         Vineri, Primăria Municipiului Deva nu încasează taxe și impozite locale!         CÂT VOR PLĂTI DEVENII? Preţul gunoaielor e la mâna primarului Ovidiu Moş         Traian Berbeceanu îi dă replica fostului său anchetator         Percheziții în Hunedoara, într-un dosar privind acordarea ilegală a diplomelor de studii         Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat         TRAI PE VÂTRAI. Lefuri de opt ori mai mari decât plebea la Consiliul Judeţean         O VACANŢĂ ALTFEL. „E vremea cititului la Mărtinești”         DIPLOME DE EXCELENŢĂ. Elevele de 10 la Bacalaureat, recompensate de Consiliul Judeţean         Accident rutier pe o trecere de pietoni din Hunedoara         Misiune spectaculoasă de salvare a unui urs, prins într-un laț pus de braconieri         MOMENT SOLEMN. Subprefectul Dorel Bretean a depus jurământul de onoare         Apa Prod S.A. a lansat aplicaţia ApaProd pentru telefonul mobil         Imagini de poveste realizate pe un traseu dificil din Retezat         Sărbătoarea Greco-Catolicilor din Orăștie