Ministrul Mediului: Construcţia hidroenergetică din Retezat – ilegală

Concluzie şocantă în cazul construcţiilor hidroenergetice de pe Râul Alb din Retezat. Minsitrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că microhidrocentralele din Geoparcul din Ţara Haţegului au fost construite ilegal.

Graţiela Gavrilescu a declarat la Antena 3 că raportul întocmit în urma controalelor făcute de reprezentanţii ministerului arată că legea nu a fost respectată în condiţiile în care firma care trebuia să contruiască în zonă a primit un aviz doar pentru o microhidrocentrală, nu pentru trei, câte ar urma să fie amenajate aici.

Ministrul spune că verificările vor continua la Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara, dar şi la Administraţia Geoparcului.
Proiectul este vizat şi de procurorii DNA care, în urmă cu doar cîteva zile a percheziţionat sediile celor doua institutii. Potrivit DNA, se efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2013 – 2015. La sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, procurorii anticorupţie au solicitat acte referitoare la avizul dat de instituţie pentru construirea de microhidrocentrale pe Râul Alb, din Munţii Retezat, acolo unde a avut loc şi incidentul sângeros dintre activişti de mediu şi reprezentanţii firmei constructoare. Practic, aceste acte vor fi studiate în dosarul ce vizează acte de corupţie comise în perioada 2013-2015.

 

Acţiune în instanţă

 

În acelaşi caz Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara s-a ales cu un nou proces, intentat de Federația Coaliția Natura 2000, pentru că a dat undă verde unui proiect privat hidroenergetic într-o arie naturală protejată din Munții Retezat. WWF- România și Federația Coaliția Natura 2000 România avertizează că Râul Alb, situat în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi în situl Natura 2000 Strei-Haţeg, este pe punctul de a fi distrus prin proiectul “Construire  şi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L.. Activiştii de mediu vorbesc despre un “cumul de avize flagrant ilegale, incluzând scoaterea ilegală de teren din circuitul silvic”. Federația Coaliția ONG Natura 2000 a solicitat în instanță anularea proiectului. Deasemenea, ONG-ul a trimis Ministerului Mediului o Petiție, cu peste 90.000 de semnături, prin care solicită stoparea lucrărilor, dar în ciuda acestor demersuri investitorul a demarat lucrările, după cum atrag atenţia activiştii de mediu. “Proiectul presupune construirea unui drum de la zero și această lucrare implică afectarea gravă a albiei minore şi chiar dinamitări de versant. Avem de a face cu un abuz, prin activitățile de defrișare pentru scoaterea definitivă/temporară a terenului din fond forestier, care au început de câteva zile prin marcarea copacilor care urmează să fie tăiați și prin activitatile de îndiguire, desfasurate pentru un interes privat, fără a avea justificare legală în sensul dat de O.G. 57/2007 Art. 27 alin. (1) ”Scoaterea definitiva sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, (…) se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.”  Administraţia Bazinală Mureş a emis două avize de gospodărire a apelor (12/06.02.2013 şi 63/17.04.2013), fără să ţină cont de avizul de mediu (nr. 10938/10.12.2012) la „Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020”, care interzice amplasarea microhidrocentralelor în siturile de interes comunitar care au fost propuse pentru protejare speciilor de peşti, vidră şi rac, precum este situl Strei-Haţeg”, declară reprezentanţii Federaţiei Coaliţia Natura 2000. Aceştia mai spun că, în cazul de faţă, se încalcă Directiva Cadru privind Apa, pentru că, în urma deteriorărilor hidromorfologice grave, starea ecologică a Râului Alb se poate estima că va scădea sub o stare ecologică bună. Potrivit surselor citate, în urma devierii râului prin aducţiune, lunca inundabilă de pe tronsonul din aval va înceta să existe. Dispariţia unei suprafeţe considerabile de zonă inundabilă, deci de zonă umedă, extrem de valoroasă ecologic, pentru a plasa o hidrocentrală cu o putere instalată de doar 0.45 MW (tronsonul II), constituie o încălcare clară a principiului utilizării raţionale a zonelor umede de pe teritoriul statelor semnatare, prevăzut în Convenţia Ramsar. ”Proiectul nu a respectat prevederile legale privind consultarea publicului. În anul 2013, când s-a emis avizul Natura 2000, nu au fost postate pe site-ul A.P.M. Hunedoara nici anunţul privind decizia de încadrare, nici decizia de încadrare, nici studiul de evaluare adecvată. Mai mult decât atât, proiectul a fost avizat de către APM Hunedoara fără evaluarea impactului asupra mediului. Prin distrugerea unui văi cu valoare de unicat, prin efectul semnificativ asupra mai multor specii pentru care a fost declarat situl Natura 2000 incluzând specii de pesti, racul de ponoare sau vidra, se încalcă flagrant O.U.G. nr. 57/2007 şi Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor”, spun activiştii de mediu care se luptă în instanţă pentru salvarea zonei.
APM spune că legea a fost trunchiat citată

 

Pe de altă parte, Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Hunedoara i-a acuzat pe activiştii de mediu de la Federaţia Coaliţia Natura 2000, care au intentat acţiunea în instanţă, că au citat trunchiat articolul de lege pe care se bazează când formulează acuzaţiile. „Amplasamentul este situat în interiorul unei arii naturale protejate care are şi statut de parc – Geoparcul Dinozaurilor – şi de arie protejată Natura 2000, doar că este în zona de dezvoltare durabilă a activităţii umane. OUG 57/ 2007, art. 27 al.1, pe care ei o invocă vorbeşte despre <<Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă>>, iar ei au scos din context exact acest pasaj”, spunea Georgeta Barabaş. Pe de altă parte, directorul APM Hunedoara a mai arătat că judeţul Hunedoara nu este atât de sărac din punct de vedere al patrimoniului natural încât Râul Alb să fie singular şi mai există cel puţin 20 la fel de frumoase şi valoroase din punct de vedere hidro geomorfic. Oficialul nu neagă că apele Râului Alb ar putea avea de suferit de pe urma acestui proiect, dar spune că responsabilitatea este a celor de la Apele Române şi nu a celor de la Protecţia Mediului. „Există într-adevăr o problemă, pentru că nu există un control câtă apă este captată, dar acest aspect nu-l nu reglementăm noi, ci Apele Române”, atarge atenţia directorul APM Hunedoara. Şi nu ar fi pentru prima dată când avizul acestora aproape a distrus râuri sau lacuri. Avem exemplul Lacului Cinciş, despre care s-a scris în numeroase rânduri, dar şi, mai recent, o construcţie similară de pe Taia, de care vorbesc şi cei de la Federaţia Coaliţia Natura 2000.

Proiect amplu

Potrivit datelor oficiale, proiectul de la Coroieşti constă în construirea, exploatarea şi racordarea la sistemul energetic naţional a microhidrocentralei de pe râul Alb, iar beneficiarul este SC Abi Automotion SRL Deva. Autorizaţia de construire a fost emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara în decembrie 2013, iar termenul de execuţie este de 36 de luni. Proiectul a fost demarat în 15 iulie 2014 şi urmează să fie finalizat în 15 iulie 2017. De asemenea, în zonă, există un al doilea proiect în lucru, care presupune construirea de locuinţe de serviciu şi birouri, beneficiarul fiind SC Abi Ecoacvacultura SRL, tot din Deva, care a primit autorizaţie de construire de la Primăria comunei Sălaşu de Sus, în septembrie 2014. Termenul de execuţie este de 36 de luni, iar lucrările au început în septembrie 2014.

 

 

Comentarii FB

comentarii




2 Răspunsuri la “Ministrul Mediului: Construcţia hidroenergetică din Retezat – ilegală

  1. Gelu

    Daca un individ care vine cu buldozerele sa distruga o arie protejata si mituieste toate institutiile imaginabile ca sa obtina hartii ilegale se numeste investitor atunci Hitler a fost militant pentru drepturile minoritatilor!

    Răspuns
  2. liviu

    De ce nu o suspenda pe aceasta doamna de la APM chiar trebuie distrus tot masivul RETEZAT dupa bunul ei plac. Are o gramada de bube incepand de la zgura din Hunedoara unde era actionara prin interpusi a fost amestecata in toate afacerile dubioase. Mai pui ca are studii in japoneza si habar nu are de nici o fraza. Chiar de 20 de ani toate guvernele le-a fentat si noi avem printre ceile mai poluate judete RUSINEE

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 1 =

ACTUALITATE
După cinci crime și 22 de ani după gratii, Beniamin Laichici se pregătește de eliberare         Breslele și meșteșugurile din trecut, promovate la Castelul Corvinilor         Povestea celei mai faimoase vile din Deva: fosta reședință a lui Petru Groza         Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident