Mineritul aurifer din județul Hunedoara își așteaptă șansa

„Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă!”

Da, trista zicală ardelenească își păstrează, din nefericire, actualitatea: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă!”. Iar acum pare cu atât mai de neînțeles cerbicia cu care un proiect generos și aducător de bani și locuri de muncă, precum cel de la Certej, este ținut într-o situație confuză. Poate că anul 2017 va fi mai limpede și lucrurile se vor schimba. Este încă o doză de speranță care încălzește mai ales sufletele oamenilor care așteaptă de câțiva ani să pornească exploatarea minieră de la Certej și să-și găsească un rost, fără să mai fie nevoiți să bată drumul străinătății pentru a câștiga un ban cinstit și a-și întreține familiile.

 

Despre proiectul minier aurifer gestionat de compania Deva Gold SA în perimetru Certej am tot vorbit. La fel cum am vorbit despre situația confuză și de neînțeles în care este ținut acest proiect, un proiect generos și pentru care s-au făcut toți pașii necesari de avizare, ba chiar și pași nenumărați în plus – doar-doar pricepe cineva că este vorba de o investiție serioasă, de lungă durată și benefică mai ales pentru comunitatea hunedoreană. Vom continua să urmărim drumul acestei investiții, pentru că toate poveștile legate de pericole ecologice, promovate mereu din afara acestui spațiu hunedorean, au fost demontate în timp și au rămas doar atribute ale unui război de dragul războiului sau de dragul unor fonduri implicate în blocarea proiectului cu orice preț – cel puțin așa se arată.

Poate nu ar fi rău să amintim și din gogorițele care au fost turnate în spațiul public, pentru a pune piedici acestei investiții importante.

 

Povestea pădurilor

 

Una din gogorițe a fost știrea că proiectul minier de la Certej presupune defrişarea a sute de hectare de pădure și va văduvi aurul verde al țării. O informație aruncată ca o nadă pentru cei care nu știu despre ce este vorba spunea că, pentru proiectul minier de la Certej, se vor defrișa aproape 500 de hectare de pădure. Realitatea e ca în bancul de la Radio Erevan, în sensul că suprafaţa e relativ corectă, dar nu e vorba de tăieri, ci de împăduriri.

Adevărul este că, pentru exploatarea minieră de la Certej, se vor scoate din fondul forestier 165 de hectare de teren, iar SC Deva Gold SA a cumpărat 510 hectare de teren ce vor fi înscrise în amenajamente silvice pentru a fi împădurite. De asemenea, tăierile de arbori în carierele miniere se va face etapizat, câte 8-10 hectare pe an. În schimb, împădurirea celor 510 hectare trebuie să se facă în doi ani de la obţinerea aprobărilor de la silvicultori. Potrivit legii, compensarea terenului silvic care urmează a fi scos definitiv din fondul forestier naţional „se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional”, după cum precizează Codul Silvic. Asta e legea şi se aplică de fiecare dată când o investiţie afectează zone împădurite.

Deva Gold SA a achiziţionat 510 hectare de teren agricol pentru a-l da în compensare. Cheltuielile de împădurire, estimate conform devizelor, sunt de 35.000 lei pentru fiecare hectar (7.800 de euro), un total de 18 milioane lei (cam patru milioane de euro), bani care se depun în contul ocolului silvic care urmează să execute lucrările de împădurire. Obligaţiile financiare ce revin firmei pentru scoaterea terenului din fondul forestier sunt de 8.000.000 euro, bani ce trebuie achitaţi anticipat obţinerii aprobărilor.

 

Cum e cu slujbele

 

Au mai măcinat spațiul public adversarii proiectului de la Certej cu informații șmecherești despre locurile de muncă ce vor fi create odată cu intrarea în linie dreaptă a exploatării aurifere din zona Certej. S-a minimalizat impactul social, în condițiile în care informațiile corecte au fost făcute publice de compania Deva Gold SA în repetate rânduri.

Lucrurile sunt clare. Implementarea proiectului propus de către SC Deva Gold SA înseamnă crearea a 850 de noi locuri de muncă, în faza de construcţie a lui. Apoi, vor fi create alte 500 de locuri noi de muncă, în etapa de exploatare a investiţiei. Pentru realizarea acestor obiective, compania minieră va investi, doar pentru construcţia uzinei de preparare şi a infrastructurii asociate, suma de 500 de milioane de dolari.

Numai că trebuie spus adevărul până la capăt. Impactul social al investiției, în spațiul hunedorean, nu se reduce la numărul de slujbe nou create într-o zonă care suferă din lipsa lor.

În ultimii ani, compania Deva Gold SA a dat zeci de milioane de lei la bugetul de stat, ca impozit pe salarii, taxele conform Legii minelor, la bugetul asigurărilor sociale. Peste toate acestea, bugetul local al comunei Certeju de Sus s-a bucurat de o infuzie mai mult decât consistentă de bani, bani mulți cu care Primăria a reuşit să nu mai tremure din lipsa banilor de la stat, a reușit să se gospodărească, să asigure serviciile de salubritate, iluminat public şi alte lucrări de utilitate publică de care s-au bucurat toţi locuitorii comunei.

 

Fără comentarii, despre un moment trist

 

„…să retrăiesc drama pe care am trăit-o la 1 aprilie 2006 când, într-o singură zi, au fost disponibilizate 471 de persoane numai cu domiciliul în comuna Certeju de Sus. A fost 31 martie 2006, ultima zi de activitate a unităţii miniere şi începând cu 1 aprilie, şi o zi a păcălelilor, au fost disponibilizaţi atât de mulţi oameni. La momentul respectiv, procedural, noi emiteam nişte adeverinţe. Vă daţi seama că aceste adeverinţe au plecat spre şomaj. A fost o durere pentru noi în sensul în care, de bine, de rău, la momentul respectiv doi ani primeau un ajutor de la stat, iar apoi a trebuit să căutăm soluţii pentru a le pune la dispoziţie locuri de muncă”, declara Petru Cîmpian, primarul comunei Certeju de Sus.

 

Ce vor oamenii? Viață decentă

 

Am fost, în repetate rânduri, în comuna Certeju de Sus. Spre deosebire de cosmopoliții de te miri unde, care bat monedă calpă pe blocarea proiectului minier, dar nu au îndrăznit vreodată să vină la fața locului, toți oamenii din zonă așteaptă pornirea acestei investiții ca pe o gură vitală de aer. Pentru locuitorii din Certej, dar și pentru administrația publică locală, proiectul minier gestionat de Deva Gold SA înseamnă revenirea la viață a unei comunități greu încercate după închiderea exploatării miniere din zonă. E vorba de slujbe, e vorba de bani la buget, e vorba de sprijinul acordat pentru lucrări edilitare, e vorba de reînvierea comerțului și serviciilor locale, e vorba de tot ceea ce animă o comunitate și o face prosperă. Orice altă poveste rămâne ceea ce este: doar o poveste îmbrăcată în cerbicie păguboasă.

 

În loc de concluzii

 

Iată, suntem în anul 2017. Un an nou, un guvern nou, un parlament așijderea. Investiția de la Certej este în așteptarea șansei de a demonstra că este un proiect valoros. Poate că este momentul să nu mai fie blocate astfel de investiții. Au trecut deja prea mulți ani de când un proiect generos, ale cărui beneficii sunt bine cunoscute, exploatarea minieră de la Certej își așteaptă momentul cinstit al pornirii, după un efort considerabil. Poate că acest an va limpezi lucrurile dinspre guvern și celelalte autorități responsabile și va aduce ceea ce așteaptă o comunitate întreagă: pornirea unei investiții care înseamnă dezvoltare economică și socială, adică decență și prosperitate.

 

 

EXTRA

 

Exploatarea în cariera de la Certej se va desfăşura pe locaţia Coranda. Zăcământul Certej poate asigura, prin exploatarea în carieră, realizarea unor capacităţi de producţie de până la trei milioane de tone de minereu pe an, extras industrial. Implementarea proiectului presupune construcţia infrastructurii, a uzinei de preparare şi lucrări de deschidere a carierei. Specialiştii companiei estimează că durata pentru desfăşurarea acestor activităţi va fi de trei ani. Un lucru important este şi că exploatarea se va derula pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea extinderii, dacă se evidenţiază noi resurse prin activitatea de explorare. În fine, perioada de închidere şi de ecologizare este estimată la trei ani. Cum spuneam, proiectul înseamnă crearea a 850 de noi locuri de muncă în faza de construcţie a lui şi alte 500 de locuri noi de muncă în etapa de exploatare a investiţiei.

 

EXTRA

 

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, România are rezerve estimate de 700 tone de aur şi 2.000 de tone de argint în perimetrele din Munţii Metaliferi. În zona localităţii Certej, un perimetru minier copleşit de şomaj şi de sărăcie, se estimează o producţie medie de 130.000 de uncii de aur (echivalentul a 4,04 tone de aur) şi 660.000 de uncii (20,5 tone) de argint, cu costuri de exploatare de 400 de dolari pe uncie pentru aur. Durata de exploatare a perimetrelor miniere de la Certej este preconizată la 16 ani. Prosperitate economică ar aduce şi exploatările aurifere de la Rovina – comuna Bucureşci. În urma forării a mai multe puţuri de explorare în perimetrul “Valea Rovina”, se estimează că în zonă ar exista resurse mari de metal preţios, cam la şapte milioane de uncii. Dacă previziunile geologilor se adeveresc doar pentru aurul scos din acest perimetru, statul va încasa peste două sute miliarde de dolari. Ca să nu mai punem la socoteală că în acelaşi perimetru au fost descoperite cantităţi mari de cupru şi argint.

Comentarii FB

comentarii




4 Răspunsuri la “Mineritul aurifer din județul Hunedoara își așteaptă șansa

  1. Shaq D.

    Incredibil cum un articol care arata doar punctul de vedere al companiei miniere apare fara sa fie marcat ca ‘publicitate’.

    Răspuns
  2. Popescu

    Noi ramanem cu cianura si straini cu banii. Noi ramanem cu muntii defrisatii ei cu avutia acestui pamant. Un proiect la care nu ar trebui niciodata dat drumul. Daca poporul acesta in momentul de fata nu este in stare sa isi scoata aurul, lasati-l la GENERATIILE URMATOARE poate ca ei vor fi in stare sa il scoata si ce sa faca cu el. Prosperitatea nu se obtine cu CIANURA.

    Răspuns
  3. gogu

    O tampenie de articol. Ne vindem resursele pe nimic si ne bucuram ca o sa avem 500 de locuri de munca pe 16 ani. Dupa 20 ani o sa fie la fel oameni fara locuri de munca si aurul luat de GOLD pe nimic. Vom ramane cu sterilul si cianura care vor dainui milioane si cu visul ca am avut aur. Tradatori au existat intodeauna si vor exista mereu. Oameni care se vand pe o mana de arginti si ne prezinta noua ce bine ne va fi. Nu noua ci lor.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 5 =

ACTUALITATE
Sentință definitivă pentru bătăușii din centrul Devei         Jandarmii montani au fost testați în Cheile Tăii         Ștafeta Veteranilor va trece prin Deva         Situația contractelor de deszăpezire pentru drumurile naționale din vestul țării         Cum a evoluat în 25 de ani populaţia marilor oraşe din judeţul Hunedoara         Decembrie ’89 pe mai multe voci         Rectorul Radu Sorin este cel mai bine plătit profesor din Hunedoara         Tomograf nou achiziționat de Spitalul din Hunedoara         Bine că ești tu deștept! Alegeri în Deva. Conspirație, transpirație și clăbuci         Liviu Gabriel Dumitru va fi noul șef al Școlii de Agenți din Cluj – Napoca         Copil accidentat grav după ce s-a electrocutat pe un pod din Hunedoara         Intensificarea traficului de pasageri pe Aeroportul din centrul ţării         Ministrul Carmen Dan a convocat comisia tehnică centrală pentru alegerile parțiale din luna noiembrie         Un bărbat de 71 de ani s-a urcat băut la volan și a produs un accident         Hoți care au devastat calea ferată prinși de Poliție         O tânără s-a spânzurat în locuința ei din Deva         Profesorul Eli Androne Petru a câștigat procesul cu primăria         Situația celor două mari proiecte de infrastructură derulate în Hunedoara prin POR 2014 – 2020         Zeci de angajați ai fabricii Terpena au de suferit de pe urma dezastrului. S-au plâns la ITM Hunedoara         Concert de muzică populară în Piața Cetății