Magistrații au refuzat confiscarea plăcuțelor antice de aur, cu o istorie controversată

De peste doi ani, trei plăcuţe votive din aur au fost ridicate de anchetatori de la o casă de licitaţie din Bucureşti şi au făcut obiectul unui dosar penal de furt calificat şi spălare de bani.

Trei ofrande antice din aur, clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, s-au întors la proprietarii lor, prin decizia instanţelor, după ce în decembrie 2014 anchetatorii le-au confiscat la scurt timp după ce au fost scoase la licitaţie cu suma de pornire de 85.000 de euro

Potrivit anchetatorilor şi experţilor care le-au cercetat, ele fac parte dintr-un lot de 11 plăcuţe aur pur, obiecte rare descoperite în Translvania, vechi de aproape două milenii. Şapte dintre acestea sunt expuse la Muzeul din Deva, iar una se află la Muzeul din Alba Iulia.

În decembrie 2014, cele trei foiţe din aur au ajuns în atenţia publică după ce au fost scoase la licitaţie, cu suma pornind de la 85.000 de euro, însă ulterior au fost retrase din vânzare şi ridicate de anchetatori. Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a dat soluţia de clasare a dosarului, infracţiunile de furt pentru care s-au făcut cercetări fiind comise în anii 1980. Parchetul a solicitat, însă, în instanţă, confiscarea specială a celor trei artefacte, incluse în Patrimoniul Cultural Mobil la categoria Tezaur.

În dosarul judecat la Tribunalul Hunedoara şi, ulterior, trimis la Curtea de Apel Alba Iulia după contestarea soluţiei de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, instanţele au respins cererea de confiscare a celor trei plăcuţe antice din aur, ceea ce înseamnă că nu vor ajunge, cel puţin deocamdată, în patrimoniul unor muzee.

Astfel, Tribunalul Hunedoara a decis următoarele: „respinge propunerea de confiscare a trei plăcuţe votive din aur ridicate la data de 8 decembrie 2014 de la SC Galeriile Artmark SRL Bucureşti şi dispune restituirea acestor bunuri intimatei Mateş Viorica Niculina”.

Procurorii au contestat decizia instanţei, iar Curtea de Apel a dat, zilele trecute, sentinţa definitivă: „respinge ca nefondată contestaţia exercitată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva încheierii penale pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Hunedoara în dosar”, a informat Curtea de Apel Alba Iulia.

Deocamdată, motivarea soluţiei nu a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, informaţii despre motivele acestei decizii urmând să fie prezentate în zilele următoare.

O poveste încâlcită

Povestea descoperirii plăcuţelor votive din aur, obiecte rare şi valoroase, cu greutate între un gram şi 28 de grame, a început în 1987, în vremea în care Oficiul Judeţean de Turism Hunedoara a început construirea unor instalaţii balneare, în centrul staţiunii Geoagiu-Băi. Potrivit arheologilor de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, muncitorii au săpat în craterul care se formase cu mii de ani în urmă şi de unde în antichitate izvora apa termală şi au dat peste opt plăcuţe de aur, circa 600 de monede, o statuie de marmură, patru altare şi diferite alte obiecte.

Cea mai importantă descoperire au fost plăcuţele votive. „Sunt confecţionate din foiţe de aur de 22 de de carate, cu grosimea de un mm sau mai puţin, în tehnica „au repousse”, cu ajutorul unei matrice de lemn. Şapte dintre aceste plăcuţe au fost depuse în izvorul de la Germisara ca ofrandă aduse nimfelor apelor de aici de către persoane ce s-au vindecat îmbăindu-se în aceste ape termale. Cea de a opta plăcuţă a migrat circa 18 metri prin canalul de legătură dintre sursa de apă şi bazinul mare al complexului termal”, au informat arheologii de la Muzeul din Deva.

Arheologii informau încă de la sfârşitul anilor 1980 despre suspiciunea că alte foiţe de aur ar fi fost furate, de muncitorii care efectuau lucrări de amenajare a fostului complex termal antic.

Din cele circa 100 de plăcuţe votive cunoscute până în acest moment pe vechiul teritoriu al Imperiului roman, două sunt de bronz, 91 de argint şi 11 de aur, informează arheologii.

Misterul plăcuţelor scoase la licitaţie
În 2014, la aproape trei decenii de la descoperirea importantă din fostele terme de la Germisara (Geoagiu), celealte trei plăcuţe votive din aur au ajuns în atenţia publicului, când proprietarii lor din judeţul Alba le-au scos la licitaţie, prin Artmark. Potrivit casei de licitaţii, ele au fost descoperite la începutul secolului XX, de familia preotului Isaie Pasca din Scărişoara, din judeţul Alba. Au fost păstrate într-un Orologiu din 1789, tipărit de Petre Râmniceanu la Tipografia Buna Vestire din Blaj, până în anii 1990 când au ajuns în familia Mateş, prin moştenire din tată în fiu.

„Ele au fost descoperite în regiunea Abrud din judeţul Alba, undeva în primii ani ai secolului XX şi trecute din generaţie în generaţie până astăzi, situaţie rarissimă în rândul colecţiilor româneşti, scăpând de-a lungul vremurilor înstrăinării sau, prin ascundere, naţionalizării, fiind actualmente clasate ca bunuri culturale aparţinând patrimoniului naţional, în categoria Tezaur”, informau experţii de la Casa Artmark.

Statul nu le-a cumpărat
Reprezentanţii casei de licitaţii au oferit detalii despre cele trei obiecte. Astfel, denumite „plăcuţele lui Bitus”, ele au fost datate în secolele II – III e.n.

„Plăcuţele votive, inscripţionate, singurele aflate într-o colecţie privată, demonstrează continuitatea populaţiei geto-dace în teritoriul Daciei RomaneArtefactele sunt clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, prin ordinul ministrului culturii nr. 2503 din 3.10.2012. Setul de artefacte a fost ofertat statului român în cadrul procedurii de exercitare a dreptului de preempţiune prin notificarea, conform adresei 1115/16 iulie 2014, aferent prezentei vânzări prin licitaţie. Statul nu a răspuns în termenul legal de 30 de zile”, afirmau specialiştii Artmark.

Arheologii completau prezentarea celor trei plăcuţe legându-le de tezaurul de la Germisara. „La sfârşitul anilor ’80 ai secolului XX, pe teritoriul aşezării romane de la Germisara (Geoagiu Băi, judeţul Hunedoara), s-au descoperit, printre alte numeroase artefacte şi construcţii datând din secolele II şi III e.n., opt plăcuţe votive din aur, care se păstrează astăzi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Societatea Română de Arheometrie a publicat în 2015 un studiu privind analiza compoziţională plăcuţelor votive de aur scoase la licitaţie, la care au participat specialiştii de la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei» şi de la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Autorii cercetării afirmau însă că toate cele unsprezece plăcuţe (Artmark şi Germisara) sunt autentice şi au fost realizate în acelaşi atelier situat în zona Germisara, folosind acelaşi tip de aur nativ de filon extras din zăcământul Valea Morii.

„Cel mai probabil plăcuţele Artmark provin din zona aceluiaşi bazin de apa termală în care au fost găsite în 1987 plăcuţele aflate astăzi la Muzeul din Deva”, se arată în studiul „Analiza compoziţională a celor trei placuţe de aur de tip Germisara scoase la licitaţie în decembrie 2014 de Casa Artmark”, realizat de Daniela Stan si Bogdan Constantinescu.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × unu =

ACTUALITATE
ARHIVELE HUNEDOAREI. Mărturii rare din Lagărele de prizonieri sovietici din Valea Jiului         Primăria Deva, după încarcerarea lui Mircia Muntean         OPORTUNITĂŢI. Finanţări pentru reducerea poluării cu gunoi de grajd         Planurile Apa Prod: modernizarea cu fonduri UE a rețelei de apă și canalizare din toate comunele mari         TRAGEDIA COPIILOR ALPINIȘTI. Parchetul General a preluat ancheta „Avalanșei mortale” din Retezat         Grupare de traficanți de hașiș a acuzată că transporta drogurile în stomac         Senatoarea Carmen Hărău: “Sunt onorată că am fost desemnată, printr-un vot masiv, să fiu președintă a Comisiei de Onoare și Arbitraj!”         Hoți de mașini prinși de polițiști         Șantierul autostrăzii Lugoj – Deva a fost inspectat de ministrul Transporturilor         Iadul alb al Retezatului. Salvamontist: „Copiii nu aveau ce căuta acolo”         Mircia Muntean a ajuns la închisoare         Breaking News. Mircia Muntean, condamnat la șase ani cu executare         NEWS-ALERT. Mircia Muntean a fost condamnat. Sentința este definitivă         Cum au murit Dor Geta Popescu și Erik Gulacsi. Căștile de protecție le-ar fi putut schimba soarta         Lansare de carte Alin Bonța – „Cu bicicleta prin Corsica”         HEIUŞ PREŞEDINTE. Liberalii şi-au pontat liderii pe bază de fiţuici la Comitetul Judeţean PNL Hunedoara         Un mistreț rătăcit în Deva a pus autoritățile în alertă         TRAGEDIE ÎN RETEZAT. Avalanșa mortală care a frânt destinele celor doi copii campioni la alpinism         Acțiune de recuperare a victimelor decedate în avalanșa din Masivul Retezat         Călin Popescu Tăriceanu ales președinte ALDE. Mircea Moloț, vicepreședinte al partidului