Magistrala feroviară de mare viteză printre ruinele orașului antic Micia

Sute de oameni și utilaje lucrează pe cei 41 de kilometri de cale ferată de mare viteză Simeria – Gurasada, aflat în șantier de la începutul acestui an. Investiția uriașă în modernizarea infrastructurii feroviare nu este lipsită de controverse.

Noua cale ferată pe care trenurile vor circula cu 160 de kilometri pe oră va traversa și situl arheologic de la Micia, una dintre cele mai importante așezări antice romane din țară. În timp ce pe alte sectoare ale șantierului, de la Simeria până la ieșirea din Deva spre Mintia, constructorii au mobilizat numeroase utilaje și muncitori, iar proiectul a avansat, la Micia încă nu a avut loc descărcarea arheologică. „Calea ferată și drumul național au tăiat situl în două. Acum extensia CFR va mai mușca din sit. Așteptăm de trei ani începerea săpăturilor arheologice, care sunt necesare. Acest sit împreună cu întreg limes-ul (n.r. frontiera) Daciei este în procedură de clasare UNESCO, pentru că face parte din marele proiect Frontierele Imperiului Roman. A fost cheia apărării limesului de vest al Daciei”, a declarat dr. Mihaela Simion, de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, coordonatorul șantierului arheologic Micia. Lucrările de descărcare arheologică  din zona Micia vor trebui efectuate pe o lungime de trei kilometri și o lățime de cinci metri, potrivit arheologilor. Sunt săpături de salvare care vor scoate aduce descoperiri științifice prețioase, susține dr. Mihaela Simion. Deocamdată nu se cunoaște data la care vor începe lucrările.

Lucrările au demarat la începutul acestui an, după ce în august 2017, Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A.și Asocierea FCC – Astaldi – Convensa au semnat contractul în valoare de 2,63 miliarde de lei pentru modernizarea infrastructurii și suprastructurii feroviare pe secțiunea Gurasada-Simeria, situată pe Axa prioritară TEN-T 22 (Coridorul Rin-Dunăre, ramura nordică) Nürnberg – Praga – Viena – Budapesta – Curtici – Simeria – Brașov –București – Constanța. Contractul prevede modernizarea a 41 de kilometric de infrastructură și suprastructură feroviară pentru circulația trenurilor de călători cu viteza maximă de 160 km/h, lucrări de terasamente și consolidări pe întreaga distanță, construirea a 17 poduri (dintre care trei peste râul Mureș), 27 de podețe, 4 pasaje superioare, 3 pasaje inferioare, lucrări civile în 9 stații de cale ferată (inclusiv halte comerciale/puncte de oprire), lucrări de electrificare și energoalimentare precum și lucrări de implementare a sistemului de siguranță a traficului ERTMS (ETCS nivel 2+GSM-R). Sursa de finanțare este asigurată din fonduri nerambursabile obținute prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 și de la bugetul de stat, iar termenul de execuție este de trei ani, la care se adaugă perioada de garanție de 2 ani. Pe noua magistrală de cale ferată, viteza de circulație a trenurilor va ajunge la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă.

Micia, un monument istoric de categoria A, ocupă o suprafaţă de peste şapte hectare, însă este cu greu găsit de turişti. Se află în preajma Drumului Naţional 7, dar nu există indicatoare spre el, iar lipsa de interes a autorităţilor faţă de locul istoric a făcut ca treptat, majoritatea monumentelor sale să fie ascunse de vegetaţie. În Antichitate, aşezarea numită pagus Miciensis, aflată la granițele de vest ale provinciei Daciei Romane, se întindea pe 25 de hectare, era locuită de circa 5.000 de oameni potrivit arheologilor, şi cuprindea locuinţe, temple, un castru în care erau cantonaţi cel puţin 500 de soldaţi şi terme. În Micia exista chiar şi un templu al maurilor, războinici aduşi de romani din nordul Africii. Comuna a fost conectată la unul dintre principalele drumuri romane care au străbătut teritoriul Transilvaniei, iar castrul său avea rol de apărare a graniţelor de vest a Daciei romane şi de a asigura paza minelor de aur şi argint din Munţii Apuseni. Micia a fost locuită între secolele II – IV, aşezarea fiind distrusă în cea mai mare parte încă din Antichitate, în urma războaielor. În Micia au fost găsite urme de locuire și din perioada marilor migrații.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 4 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara         Salonul Hunedorean al Cărții în anul Centenarului         Sarmizegetusa Regia, în imagini de poveste