Litigiul pentru terenurile deținute în Predeal de companiile miniere acum mai bine de 100 de ani, amânat pentru aprilie

În luna aprilie va discuta, din nou, Judecătoria Brașov cererile formulate de Primăria Predeal pentru unele terenuri deținute în urmă cu mai bine de 100 de ani, proces în care a fost atrasă Societatea Națională de Închideri de Mine Valea Jiului, dar și defuncta Companie Națională a Huilei.

Există un proces pe rol înregistrat încă din luna decembrie 2017 care a suferit mai multe amânări din diverse motive. De această dată, instanța a pronunțat un nou termen de judecată, pentru data de 24 aprilie, și asta pentru studierea unor înscrisuri depuse la dosarul cauzei.

În această cauză a fost chemată în judecată și Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului, pe lângă Compania Națională a Huilei și Ministerul Finanțelor, reclamantul fiind Primăria Predeal. Obiectul litigiului sunt unele terenuri pe care administrația publică le-ar fi deținut cu peste 100 de ani în urmă și pe care le vrea înapoi.  Practic, Primăria Predeal vorbește despre niște terenuri care acum mai bine de 100 de ani s-au aflat în proprietatea Societãtii Anonime Române pentru Exploatarea Minelor de Cãrbuni Petroșani, iar acum consideră că, legal, continuatorul activității acesteia ar fi SNIMVJ.

Este vorba despre cinci terenuri în suprafață de câteva sute de metri pătrați și care s-ar afla într-o zonă foarte bună a localității, iar de aici și interesul pentru acestea.

Pe de altă parte, cei de la SNIMVJ s-au trezit atrași într-un proces care nu le aparține, în condițiile în care nu au în proprietate respectivele terenuri și nici nu le-au avut vreodată, după cum explicau oficialii SNIMVJ în momentul în care s-au trezit antrenați în acest proces neobișnuit.

”Nu am primit în activele care ne-au fost transferate astfel de ternuri. Ei au intrat pe Internet și acolo singura societate care au găsit-o cu trimitere la minele din Valea Jiului a fost Societatea Națională de Închideri Mine pentru că, celelalte patru din fosta Companie Națională a Huilei, s-au organizat în Societatea Națională a Huilei, dar în scurt timp au fuzionat cu Complexul Energetic. De fapt ne-au chemat în instanță pentrua  face dovada proprietății acelor terenuri. Noi nu avem ce dovadă să facem. Am trimis exact cum am fost înființați, când am fost, și că nu avem așa ceva transmis prin procesul verbal de la Ministerul Economiei către SNIMVJ. Activele de la Predeal nu le avem”, preciza Petru Drăgoescu, directorul tehnic al SNIMVJ.

Istoria cărbunelui trece pe la Brașov

Potrivit istoricului mineritul postat pe site-ul SNIMVJ, exploatarea cărbunelui în Valea Jiului a fost la un moment dat legată de Brașov.

Începuturile ar fi prin anul 1840, când baronul Victor Maderspach, moştenitorul unor mari proprietăţi în Valea Jiului, descoperă pe fundul văilor din proprietăţile sale aflorimentele unor straturi de cărbune. Îndemnat de valorificarea economică a descoperirilor sale, apelează la serviciile fraţilor Karol şi Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montană şi specialişti în minerit, care vin în Valea Jiului pentru a studia din punct de vedere geologic existenţa şi posibilitatea exploatării zăcămintelor carbonifere descoperite.   Pe fondul protecționist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, frații Hoffmann si KarolMaderspach au început exploatarea la suprafață a zăcământului de cărbune de la Vulcan, Petroșani și Petrila. În anul 1854 inițiatorii exploatării miniere din Valea Jiului s-au unit în “Societatea de mine din Transilvania-Vest”. Între 1857 – 58 minele acestei societăți au fost cumpărate de “Societatea anonimă de mine și furnale din Brașov”, care fiind sprijinită financiar de Wiener Bankverein, Banca Comerciala din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producatoare de fontă a imperiului. În 1865 sunt consemnate primele achiziții de perimetre miniere în Valea Jiului ale statului austriac. Societatea din Brașov și-a lărgit posesiunile, achiziționând pe lânga mine de cărbune și zăcăminte de fier și păduri, construind, de asemenea topitorii și calea ferată Simeria – Petroșani (1867 – 70), prelungită în 1867 până la Petrila.

În 1879, minele statului, nemaiputînd face față concurenței, au fost închiriate, pe 27 de ani, de către “Societatea anonima de mine si furnale din Brasov”. În 1885, germanii Iosif Ritter si G.Gerbert au înființat “Societatea de mine de cărbuni din Valea Jiului de Sus”, cu sediul în Vulcan și cu unele posesiuni în partea nordică a bazinului, la Dâlja, Iscroni și Vulcan și altele în partea vestica la Uricani și Câmpu lui Neag. Societatea va funcționa până în anul 1930 când va fi absorbită de “Societatea Petroșani”.

În1890 a fost înființată ” Societatea anonimă de mine de carbuni din Jiu – Uricani” cu capital privat maghiar, care s-a angajat în construirea căii ferate Petroșani – Lupeni și a arendat perimetrele miniere situate de-a lungul căii ferate în construcție. În anul urmator, 1891, prin asocierea cu o serie de capitaliști francezi, sprijiniți de banca “Credit Lyonnais”, societatea își schimbă numele devenind “Societatea anonima de mine și cărbuni din Uricani-Valea Jiului”, cu sediul în Lupeni. În anul 1899, împreună cu firma germana “OberschlesicheKokswerke”, a înființat “Societatea anonima pentru fabricarea cocsului din Uricani-Valea Jiului”, care a construit în 1900 prima cocserie din zona, care aproviziona furnalele din Călan.

Patru ani mai târziu, “Societatea anonimă de mine de cărbuni din Salgotarjan”, sprijinită financiar de Wiener Bankverein, a cumparat toate minele și drepturile de arendă ale Societatii anonime de mine si furnale din Brasov.  Iar așa, Brașovula  ieșit din ecuația mineritului din Valea Jiului. Peste ani, la 20 august 1949, prin Decretul Lege publicat în Monitorul Oficial nr. 54, a luat fiinţă Societatea Româno -SOVIETICĂ pe acțiuni „SOVROMCĂRBUNE”.

Carmen COSMAN – PREDA

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × doi =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Câți hunedoreni au votat la alegerile europarlamentare și la referendumul de duminică         Alegeri 26 mai 2019. HUNEDOARA, ORA 16: Euro-parlamentare – 32,11%, Referendum – 25,21%         Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Sentință definitivă pentru Radu Horia Camil, acuzat de trafic de comori dacice. A fost achitat pentru a doua oară         Accident rutier grav pe șoseaua spre Mănăstirea Prislop         Răspunsul fabulos dat de un român viceprimarului care i-a jignit pe șoferii de TIR         Cel mai bătrân “agent electoral” iese la pensie. Culoarul Mureş Nord trece de la promisiune la statutul de contract         Centenar I. D. Sîrbu         Situația lucrărilor de întreținere și reparații la drumurile județene derulate în 2019         Primăria Deva a achitat la zi banii destinați navetei cadrelor didactice         Trafic reluat în zona pasajului de cale ferată de pe strada Hărăului         Imagini senzaționale de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Ce s-a întâmplat pe Dealul Liliecilor         Voluntarii refac una dintre vechile biserici din Ţara Haţegului         Șosele noi în Ținutul Pădurenilor         Gafă în direct a viceprimarului din Vulcan: „Stă şi învârte de volan, pe 2.000 de euro. Tot să nu muncească”         Avem un județ turistic! Degeaba!         Accident rutier pe Calea Zarandului din Deva         Codrii dispăruți. Tăierile masive de pădure din Ținutul Pădurenilor se văd din satelit         Povestea Buzduganului lui Ioan de Hunedoara, din Porţile de fier ale Transilvaniei         O viitură a provocat distrugeri șoselei construite pe fonduri UE în Ținutul Pădurenilor