Linia Arad – Deva – Alba Iulia, premiera căilor ferate ardelene

20.000 de muncitori construiesc 600 de kilometri de cale ferată. Trenurile circulau cu aceleaşi viteze ca în zilele noastre!

 

 

La începutul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea (după 1850), Transilvania era considerată una dintre cele mai defavorizate regiuni din Imperiul Austriac. După anul 1867, însă, economia Transilvaniei înregistrează o evoluţie spectaculoasă. Una dintre cele mai importante realizări ale vremii a fost construiea reţelei feroviare. Susținută de politica economică protecționistă a guvernelor maghiare din perioada 1867-1914, lungimea totală a căii ferate din Transilvania ajunge la peste 600 kilometri,  la realizarea muncind 20.000 de muncitori. Una dintre cele mai importante personalităţi din Ardeal care a susţinut construirea reţelelor de cale ferată a fost contele Imre Milko, ministru al Lucrărilor Publice şi Transporturilor în guvernul Andrassy.

 

Linia Hunedoara-Simeria „o bătrână” de 132 de ani

Revoluţia industrială a determinat, imlicit, dezvoltarea transportului feroviar, pentru că interesul Imperiului Austro-Ungar a fost de a ajunge în bazinul carbonifer al Văii Jiului. Cărbunele de aici trebuia să ajungă, ulterior, la furnalul de la Govăjdia. Astfel a început construcţia liniei Simeria – Petroşani. Linia care pleca de la Arad trecea prin Deva, Simeria şi se finaliza la Alba-Iulia, a fost dată în folosinţă 1868, fiind şi prima linie de cale ferată construită pe teritoriul Principatului Transilvaniei, din cadrul Austro-Ungariei. Prima linie, Arad-Alba Iulia, a fost dată în folosinţă în 22 decembrie 1868. Ruta Simeria-Petroşani a fost deschisă în 28 august 1870, Simeria-Hunedoara, la 1 iunie 1884, Radna-Timişoara  în 1897, Vinţu-Sibiu în noiembrie 1897, Ilia-Lugoj – în 1898, iar tronsonul Şibot-Cugir în 1896, în timp ce în 1894 a început dublarea liniei Mintia- Arad. Acum o serie de lucrări de modernizare a căii ferate amintite se desfăşoară pe Culoarul IV, pe sectorul Şibot-Orăştie, iar autorităţile au anunţat că trenurile vor avea o viteză de 160 de kilometri la oră.

 

Ruta Simeria-Petroşani, gata în numai 4 ani!

Linia Simeria – Petroşani a fost construită pe două trasee: de la Simeria la Pui, apoi prin Pasul Merişor, trebuia să meargă la Vulcan, dar interesul statului maghiar de atunci a făcut ca linia să fie adusă către Petroşani. În ciuda greutăţilor şi a fondurilor insuficiente, au fost aduşi ingineri constructori din Italia, iar mulţi dintre ei au rămas în Transilvania. Unii dintre stră-strănepoţii lor trăiesc şi astăzi în localităţile din judeţul Hunedoara. Desigur, în urmă cu un secol şi jumătate vagoanele păstrau mult din „designul” caleştilor, dar calitatea serviciilor era indiscutabilă pentru acele vremuri. Trei clase de tren erau folosite de hunedoreni le foloseau în funcţie de rang, poziţie socială, dar mai ales banii de care dispuneau pentru a-şi cumpăra un bilet. Locomotivele erau doar cu aburi, iar pe linia Petroşani-Simeria circulau şapte. Ele nu purtau numere, ci nume de localităţi: Călan, Pisti (Simeria), Arad etc.

 

Viteză maximă: 100 de kilometri pe oră!

Foarte puternice, comparabile cu locomotivele zilelor noastre, cu o viteză maximă de până la 80 sau chiar 100 de kilometri la oră, locomotivele circulau cu maximum 40-60 de kilometri la oră, mai ales pe tronsoanele cu restricţii de viteză. Partea de la Pui, la Petroşani, care includea opt tuneluri, într-un peisaj de poveste, a fost cea mai greu de construit. Legat tot de prima linie din Transilvania, ar fi important de ştiut că gara nu ar fi trebuit să se construiască la Simeria, ci la Deva, dar, pentru că devenii nu au fost de acord, s-a ajuns ca gara să se costruiască la Simeria şi acolo să fie nodul feroviar, cu ramificaţie către Petroşani. Astfel, comuna care era atunci Pişti (n.r. Vechea denumire a oraşului Simeria de astăzi), s-a dezvoltat şi a ajuns oraşul zilelor noastre, nu doar cu un important nod de cale ferată, ci şi cu o uzină de material rulant şi reperaţii de vagoane.

 

Explicaţie foto: Trenurile de odinioară erau comparabile cu trenurile zilelor noastre nu doar în privinţa confortului, ci şi în ceea ce priveşte viteza medie cu care transportau pasagerii.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + 14 =

ACTUALITATE
Colecția SENSE pentru ocazii speciale         Accident mortal în Simeria         Falşi angajaţi ai unei firme de deratizare au obţinut 128 de lei, în urma unei „lucrări” la domiciliu         Angajata unui magazin non-stop a fost tâlhărită         Profesorul care le-a ținut elevilor săi o lecție despre famlia Ridzi a fost „achitat”         Patru monede antice au fost recuperate de Poliție         O piață din Deva se va numi a Regelui Mihai I al României         Colindători la primărie         Coroane de flori în memoria Majestății Sale Regele Mihai I         Cântecul măturătoarei de fluturi         Nicolae Furdui Iancu va colinda la Deva         Demers ciudat. Brandul Arsenie Boca a fost luat de un maghiar         Directoarea șpăgară din Petroșani a fost condamnată         Braconierul oprit cu focuri de armă de poliţistul Roman Murar         Risc de avalanșă în munți         Vânătoare ilegală         Povestea aeroportului InternaŢional sibiu continuă alături de voi         Lista drumurilor județene din Hunedoara modernizate în 2017         „Crăciunul Vienez” deschide sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”         Polițiștii din Lupeni și-au reclamat șeful, întors la lucru după nouă luni de concediu medical