Legendele ascunse ale celor mai pitorești locuri din Țara Zarandului

În fiecare primăvară, cătunele din împrejurimile satului Blăjeni devin destinații turistice ideale pentru iubitorii de frumos. În această perioadă în care natura înflorește, așezările din Apuseni oferă unele dintre cele mai pitorești priveliști din județul Hunedoara.

De pe coamele dealurilor pe care au fost răsfirate satele și cătunele moțești, cu case vechi cu acoperișuri de paie, se întinde o panoramă menită să taie răsuflarea călătorilor. Nu doar priveliștile Munților Apuseni impresionează, ci și poveștile și mărturiile localnicilor despre istoria fascinantă a zonei și despre eroii din trecutul ei. „Bătrânii noștri spuneau că peștera de sub Dealul Strâmba a fost loc de refugiu pentru moți, în vreme de război. Pe aici au trecut cetele lui Horea și, mai apoi, cele ale lui Avram Iancu, iar noi păstrăm o mare dragoste pentru aceste locuri”, spune Sofia (60 de ani) din cătunul Reț, apropiat satului Blăjeni. Femeia locuiește într-o casă bătrânească așezată pe coasta dealului, înconjurată de livezi. Mai sus de vatra ei, o șură cu acoperișul de paie adăpostește vacile. În împrejurimi, alte cătune au fost lăsate însă părăsite, pentru că familiile „s-au tras mai jos sau la oraș”, povestește Sofia. Născută în Reț, Sofia își amintește cu înduioșare despre vremurile în care satul aproape depopulat și cătunul vecin Dragul Brad, rămas fără niciun locuitor, erau animate de zeci de familii. De curând, drumeagul care trece prin fața casei ei a fost asfaltat, pentru prima dată în istoria zonei, iar locurile din împrejurimi au devenit accesibile cu autoturismul. Sofia speră ca noul drum să readucă treptat oameni în așezările de munte.

„A fost grădiniță și școală în sat. Magazin nu a fost niciodată, dar oamenii erau obișnuiți parcă să meargă pe jos, în opinci, pe drumul greu, pentru a ajunge la Blăjeni sau la târgurile care aveau loc în împrejurimi. Cel mai frumos era Târgul de fete de la Găina, unde se aduna lume din toate satele și petrecea”, își amintește localnica.

Tradiția târgului de fete de pe Muntele Găina a făcut înconjurul lumii, iar unul dintre autorii celor mai impresionante descrieri ale sărbătorii a fost scriitorul Jokai Mor, la sfârșitul secolului al XIX-lea. „În seara primei sâmbete după sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan, la Sânziene, turtarii din Băiţa şi din Câmpeni, cu caii lor încărcaţi cu turte de miere, cu sticluţe pline de mied, pornesc spre vârful muntelui Găina, unde îşi ridică corturi, iar în ziua următoare se adună populaţia veselă la târgul de fete ce se ţine în acea zi pe vârful piscului”, scria Jokai Mor. Atracţia principală a târgului erau fetele de măritat, aduse o dată cu zestrea oferită de părinţii lor. „Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg”, arăta scriitorul Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”. În vreme de restriște, tulnicele moților răsunau pe dealurile Blăjenilor. Localnicii folosesc şi acum tulnicul atât ca instrument muzical, dar cât şi ca mijloc de comunicare, povestește  femeia.

catunul ret muntii apuseni (120)

Potrivit documentelor istorice, în timpul Răscoalei de la 1784, la 4 noiembrie 1784, în hotarul comunei Blăjeni, pe Dealul Paltinei, mulţimile de ţărani au jurat în faţa lui Horea, Cloşca şi Crişan și că vor „stinge” din porunca împăratului pe toţi nobilii şi dregătorii lor unguri, în afară de cei care vor primi „legea românească”. După jurământ, oastea ţăranilor s-a rupt în două, una plecând pe Cernița spre Abrud, în frunte cu Cloşca şi Crişan, aşezându-se în gura Cerniţii, în partea de jos a Abrudului, cealaltă, cu Horea în frunte luând-o spre Câmpeni. În prima se găseau ţărani din Zarand, printre care şi cei din Blăjeni. Și ultima rezistenţă a ţăranilor, de la 7 decembrie 1784,  a avut loc la hotarul dintre satele Mihăileni şi Blăjeni, arată documentele vremii. După aceasta ei se vor împrăştia, cu gândul că în primăvara anului 1785 să reia lupta. Măsurile extrem de dure luate de autorităţi împotriva conducătorilor Răscoalei, dar şi a multor ţărani le au zădărnicit însă aceste planuri.catunul ret muntii apuseni (131)

În timpul Revoluţiei de la 1848 – 1849, locuitorii din zonă au fost în centrul evenimentelor. În vara anului 1848, autorităţile transilvănene au încercat arestarea lui Avram Iancu, care era considerat conducătorul românilor. În faţa acestui pericol, Avram Iancu a stat ascuns, potrivit unor mărturii, timp de două săptămâni, într-o peşteră situată la izvoarele Crişului Alb, la hotarul dintre comunele Blăjeni, Bulzești şi Vidra. De aici, Iancu a coordonat, prin emisari acţiunile de organizare şi pregătire de lupta a românilor din munţi. Localnicii din satele Crișului Alb s-au alăturat trupelor lui Avram Iancu.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 − 9 =

ACTUALITATE
A murit medicul ginecolog Gheorghe Lazăr         „Sub semnul lupului”, la DACFEST 2017         Vandalisme în Hunedoara         “PREMIANŢII FĂRĂ PREMII”, VARIANTA NASOALĂ. Consiliul Judeţean Hunedoara acordă diplome de excelenţă second hand         OPERAȚII PE RETINĂ. Performanțe la Clinica de Oftalmologie Opticline din Deva         Un jandarm montan a devenit eroul unui copil de șapte ani         “DECÂT” BUBUREŞTI. Niciun oraş din “provincie” nu-i destul de bun pentru Guvernul PSD         Hanul vechi din Orăștie a devenit monument al degradării         Adevărul despre jaful de la Castelul Corvinilor. Ce nu s-a aflat în aproape două luni de la dispariția banilor         ÎN ZONA ORĂŞTIE. Un absolvent din zece schimbă şcoala cu şomajul         Accident rutier grav provocat de o tânără de 21 de ani         Doi adolescenți de 16 ani au furat mașina unei tinere și au plecat la plimbare         Soarta tristă a faimoasei biserici de marmură din Alun         Fotograful care merge sute de kilometri pe jos pentru a promova Hunedoara         Vineri, Primăria Municipiului Deva nu încasează taxe și impozite locale!         CÂT VOR PLĂTI DEVENII? Preţul gunoaielor e la mâna primarului Ovidiu Moş         Traian Berbeceanu îi dă replica fostului său anchetator         Percheziții în Hunedoara, într-un dosar privind acordarea ilegală a diplomelor de studii         Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat