Legătura dintre Sarmizegetusa Regia şi Retezat, descoperită de un astronom

Un studiu realizat de Franz Kerek, un specialist în astronomie de la Institutul Max Planck din Munchen, oferă o ipoteză neobişnuită despre motivele pentru care dacii şi-au aşezat capitala în Munţii Orăştiei.

 

Lucrarea s-a numit „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia – Parâng – Retezat” şi a fost publicată de dr. Franz Kerek, împreună cu prof. Univ. dr. Florin Stănescu în „British Archaeological Reports”.

 

Studiu ajută, potrivit autorului, la desluşirea misterului aşezării alese de daci pentru a construi sanctuarele din Sarmizegetusa. „Adică pe o pantă de deal care nu are nici un sens militar strategic sau civic. Răspunsul expus în publicaţiile mele este ca a fost o localizare sacral – astronomică, la intersecţia pitagoreică între linia spre vârful Retezat şi spre mijlocul munţilor Parâng”, afirmă Franz Kerek.

 

Retezatul „dăltuit”

 

„Sarmizegetusa Regia din Carpaţii Meridionali a fost capitala împărăţiei dacice (84 î.Ch.-106 d.Hr.), dar locaţia ei exterioară şi sanctuarele enigmatice ale sale fac din ea, mai probabil, o destinaţie sacră. Credinţa dacică a fost o religie pitagoreană şi susţinem că Sarmizegetusa a fost aşezată în conformitate cu aliniamentele astronomice precise şi cu doctrinele pitagoreene ale structurilor armonice bine ordonate în cer şi pe pământ. Sarmizegetusa se află la vârful unghiului drept al unui mega triunghi format din două vârfuri proeminente ale Retezatului înconjurător şi Munţii Parâng, o ipoteză confirmată în detaliu de date precise prin satelit şi GPS. Iarna, dealul Sarmizegetusei este la apus aliniat spre Retezat şi acest eveniment ceresc poate fi observat din acest loc. Recenta descoperire a brăţărilor de aur masive din Sarmizegetusa susţine, de asemenea, statutul său cu destinaţia sacră-ceremonie. Am identificat două drepte dimensionate exact pe vârfurile mega-triunghiului, probabil construite de astronomii daci pentru a spori prin triangulare precizia măsurătorilor unghiului azimutului. Marginea de 160 de metri a piramidei trunchiate a Retezatului a fost, probabil, aranjată prin netezirea, de către oameni, a vârfului. Traseele de construcţii similare pot fi identificate în jurul vârfutilor Piatra Tăiată şi Coasta lui Rus, din Munţii Parâng”, susţine cercetătorul, în rezumatul celor şase pagini ale studiului.

 

 

Franz Kerek susţine că în ziua solstiţiului de iarnă, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia pot vedea un fenomen inedit. Atunci de pe dealul situat deasupra sanctuarului se poate observa cum soarele asfinţeşte pe o traiectorie care îl face să se ascundă exact după vârful Retezat. Aşezarea capitalei dacice Sarmizegetusa-Regia în armonie pitagoreană cu vârfurile proeminente ale Munţilor Retezat şi Parâng este confirmată aici prin măsurători precise GPS, care oferă informaţii suplimentare provocatoare despre cultura astronomică la nivel înalt a vechilor daci”, concluzionează raportul publicat în „British Archaeological Reports”.

 

Ipoteza lui Franz Kerek este mai puţin cunoscută în România. Istoricii şi arheologii au încercat de-a lungul timpului să desluşească tainele sanctuarelor, iar unii au lansat teorii asemănătoare, care au stârnit numeroase controverse.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Legătura dintre Sarmizegetusa Regia şi Retezat, descoperită de un astronom

  1. florin

    Prostii, daci aveau GPS, cu rationamente de astea la orice loc si asezamint se pot gasi tot felul de corelatii.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouăsprezece − 14 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Situația lucrărilor de întreținere și reparații la drumurile județene derulate în 2019         Primăria Deva a achitat la zi banii destinați navetei cadrelor didactice         Trafic reluat în zona pasajului de cale ferată de pe strada Hărăului         Imagini senzaționale de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Ce s-a întâmplat pe Dealul Liliecilor         Șosele noi în Ținutul Pădurenilor         Gafă în direct a viceprimarului din Vulcan: „Stă şi învârte de volan, pe 2.000 de euro. Tot să nu muncească”         Avem un județ turistic! Degeaba!         Accident rutier pe Calea Zarandului din Deva         Codrii dispăruți. Tăierile masive de pădure din Ținutul Pădurenilor se văd din satelit         Povestea Buzduganului lui Ioan de Hunedoara, din Porţile de fier ale Transilvaniei         O viitură a provocat distrugeri șoselei construite pe fonduri UE în Ținutul Pădurenilor         Sarmizegetusa Regia își deschide porțile pentru copii         Reparații pe Autostrada Deva – Orăștie         Accident grav cu motocicleta         Ruinele combinatului siderurgic din Hunedoara, înghiţite de natură         DIN NOU DESPRE GUNOAIE. Brădenii reclamă proastele servicii de salubrizare         SUB SLOGANUL: VISION IS LIFE. OpticLine, încă un pas spre revoluționarea medicinei românești         Autostrada Lugoj – Deva. Cum arată ultimul kilometru de pe Lotul trei         Noaptea Muzeelor. Mii de oameni la Castelul Corvinilor         Carmen Hărău, senator PNL: “Cod roșu de avarie: sectorul energetic național!”