Iulian Ceia, fostul lider al traficanților de tezaure dacice, dat în urmărire de peste doi ani

Condamnat doi ani de închisoare, în dosarul comorilor dacice, Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanților de comori dacice, se află de doi ani pe lista urmăriților internaționali. O dată cu dispariția lui au rămas nedezlegate și multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorități.

Dacă iniţial, în 2012, Iulian Ceia a fost condamnat de tribunal la 12 ani de închisoare pentru şantaj, asociere la săvârşirea de infracţiuni, trafic de bunuri de patrimoniu, tăinuire şi lipsire de libertate, în decembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a redus pedeapsa primită de acesta la şapte ani de închisoare, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis ca Iulian Ceia să execute doi ani de închisoare, fiind condamnat doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. „Pionul” a petrecut în arest aproximativ o lună, în 2005, iar în ciuda condamnării finale redusă cu zece ani, după ce a intervenit prescrierea în cazul celor mai multe dintre infracțiunile de care a fost acuzat Iulian Ceia, acesta a rămas de negăsit. „Iulian Ceia, având ultimul domiciliu în București, este dat în urmărire internațională din luna decembrie a anului 2014”, a confirmat Bogdan Ghebaur, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale a Poliției Municipiului București. Încă dinainte de a primi sentința definitivă, Ceia dispăruse din țară. Refuzase oricum să se mai prezinte la termenele din procesul său, indicând instanței că se afla fie în Turcia, fie în Insulele Capului Verde sau în alte țări exotice. Motivul invocat era meseria de consultant pe securitate economico-financiară, job care îl trimitea în Anglia, Turcia, Rusia.

Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, asociaţia infracţională condusă de Iulian Iulian, fost poliţist trecut în rezervă şi sportiv la Clubul Dinamo era alcătuită din foşti sportivi, având ca obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional însuşite din siturile arheologice protejate ale Munţilor Orăştiei, precum şi executarea de recuperări prin violenţă şi ameninţări la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, şantaj prin stabilirea şi perceperea de „amenzi” unor persoane care le-au lezat interesele ilegale. „Prin conexiunile deţinute în viaţa publică (n.r. ex – consilierul prezidenţial Dan Iosif), liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa “protecţia” rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizând astfel atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în “protejarea“ (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum şi “accesarea” unor fonduri comunitare pe acest motiv”, informau procurorii. Practic, Ceia solicita ca situriel arheologice din Munții Orăștiei să fie păzite de firma sa, în timp ce „locotenenții” și „soldații” săi, după cum erau numiți în rechizitoriu colaboratorii săi ocupați cu săpăturile și detecțiile ilegale de comori din situri, aveau mână liberă la braconaj arheologic.

Au activat aproape un deceniu

Potrivit procurorilor, în perioada 1997 – 2005 membrii reţelei de traficanţi de comori, condusă de Iulian Ceia, au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monede şi obiecte de valoare antice, în principal din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO. Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, din afara ţării, s-au aflat cel puţin 15 spirale din aur masiv, susţin anchetatorii, dintre care 13 au fost recuperate. Infracţiunile puse în sarcina aurarilor au fost legate de traficul de obiecte de patrimoniu, şantaj, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, lipsire de libertate şi chiar proxenetism.

În prezent, din comorile dacice sustrase de grupările de braconieri, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL. “Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × trei =

ACTUALITATE
Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva         TRADIŢII UITATE: Săptămâna de mijloc și „Trecerile Mari”         Tânărul care a abuzat sexual șase fete s-a arătat nemulțumit de condamnare         Spărgători de case prinși de polițiști         Cum au explicat drumarii mizeria din refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Recorduri la Castelul Corvinilor: 10.000 de euro pentru trei zile de filmări         Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara         Straja: noul pol al distracţiei pentru schiori şi snowboarderi         Evenimente la aniversare: Eminesciana 2017         Accident grav petrecut în Deva         Bărbaţi surprinşi în flagrant în timp ce încercau să sustragă cărbune         SEMNAL DE ALARMĂ. Gunoaiele au împânzit refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Tineri salvați după ore de căutări prin viscol, în Masivul Parâng         Record turistic la Sarmizegetusa Regia: cetatea dacică a avut peste 60.000 de vizitatori în 2016