ISTORII UITATE. Mina de aramă a Devei

Municipiul Hunedoara aproape că deţine monopolul atenţiei publicului, când vine vorba de metalurgie şi minerit, însă puţini sunt cei care ştiu că la Deva exista o importantă mină de aramă.

 

Cea mai veche descriere cunoscută a minelor a fost făcută de Joanne Fridvaldszky, un erudit iezuit care a trăit la Cluj. Preocupat de fizică, geometrie, geografie, geodezie, mineralogie, dar şi de filosofie, scrie o carte intitulată „Minero-Logia Magni Principatus Transilvanie”. Acesta scrie în lucrarea sa, apărută la Cluj, în 1767, că minele de aramă din Deva fuseseră cunoscute anterior de Iosif Pock, şeful minelor de la Topliţa, când ele dădeau 16 fonţi de aramă (cam 8 kilograme) la o tonă de minereu. Potrivit lui Fridvalsky, minele existau înaintea acelor timpuri. Victor Şuiaga precizează în volumul „Deva – contribuţii monografice” că nu se ştie cu exactitate dacă inginerul german Ignaz von Born ar fi văzut şi descris în cartea sa mina de aramă de pe Valea Aramei, din Deva (ulterior devenită strada Călugăreni) sau mina de pe Valea Crăiesei (devenită mai apoi strada Aurel Vlaicu). Cu toate acestea, cel mai probabil inginerul german s-a referit la cea de pe urmă, în contnuarea străzii Aurel Vlaicu, pe locul numit Bisericuţa, unde prin anii 1880 se vedeau ruinele unor ziduri despre care se credea că au fost clădiri ale minelor de aramă din această parte. Conform unei vechi analize făcută la Viena, concentraţia de aramă din minereu era de 7,6 la sută.

 

„O mulţime de săpături, ca de iepuri”

 

În 1774 inginerul german Ignaz von Born publică lucrarea „Briefe uber Mineralogische Gengenstende auf seiner Reise durch das Temeswarer Bannat, Siebenburgen, Ober un Nieder Ungarn”. Volumul a apărut la Leipzig, iar inginerul Ignaz von Born descrie în volum, printre altele, minele de aramă din Deva, pe care el le văzuse în 1770. Minele ar fi fost deschise, potrivit autorului, cu câțiva ani înainte. Inginerul german spune că exploatarea de la Deva este făcută sălbatic, iar acolo unde s-a găsit aramă, minerii au făcut o mulțime de deschideri, astfel că în deal sunt o mulțime de dechideri „ca de iepuri”. Din păcate, deşi minerii localnici au avut, la început, mari speranţe legate de minele devene, ulterior s-a descoperit că acestea sunt sărace în cupru, şi chiar şi mai sărace în aur şi argint. Ignaz von Born spune că într-o tonă de minereu extras de la mina din Deva se găsesc 17 fonţi de aramă. Potrivit descrierii sale, minele erau, la acea vreme, într-o stare destul de proastă, neavând nici măcar o topitorie. Pentru a fi prelucrat, minereul era transportat la topitoria din Certej.

Primii mineri: romanii

Deşi informaţii scrise mai vechi despre minele de aramă din Deva nu există, tradiţia orală susţine că la Deva minele ar fi fost cunoscute şi, desigur, exploatate, încă din epoca romană. De altfel, în apropiere, la Veţel există urme concrete ale extragerii şi prelucrării aramei de către romani, iar mina din Deva mai purta numele de „Baia Romană”. Între anii 1710 şi 1720 generalul Steinville, guvernatorul militar al Transilvaniei care ajunsese guvernator militar al Transilvaniei, ar fi pus în exploatare mina prin deschiderea unei galerii la Valea Aramei. În anul 1766 cel care administra şi exploata mina este Albert Grigorie, un armean. Într-o listă de plată descoperită în arhiva minelor de la Săcărâmb este menţionat faptul că în 1792 mina de cupru din Deva aparţinea statului, iar aici lucrau 7 mineri.

Vânzări speculative şi minereu ales cu mâinile

Începând cu anul 1.800 statul cedează mina din Deva administratorilor particulari. Astfel, în 1840, minele din Deva erau în posesia Societăţii Miniere „Rusca”. Aceasta instalase şteampuri cu aburi şi apă, care erau amplasate pe Cerna, pe locul cunoscut sub numele de „Sub Hula paiului” sau „Sub Horgoş”, aproape de locul unde ulterior a afost amplasată uzina de apă a oraşului. „Se pornise atunci o exploatare mai bună şi mai pricepută, ce promitea o dezvoltare înfloritoare, dar evenimentele revoluţiei din 1848-1849, cu luptele ce s-au dat şi pe aici, au făcut să înceteze exploatarea minei. Instalaţia de şteampuri a dispărut, apoi, dar urmele lor tot s-au mai putut vedea până prin anul 1900”, scrie Victor I. Şuiaga. Prin anii 1850 minele au intrat în proprietatea unui moşier care avea terenuri în apropriere, Gheorghe Berivoi, însă acesta nu le-a exploatat, ci le-a vândut lui Welitska Lajos. Acesta le va vinde şi el, la scurt timp după ce a intrat în posesia lor. Suma pe care a obţinut-o pentru mina de aramă a fost 4.000 de florini. Seria de vânzări speculative nu s-a oprit, însă aici. Minele au trecut, în continuare, la noi şi noi proprietari. Abia în 1873 noii proprietari, Samuel Herter şi ortacii săi, braşoveni de origine reîncep exploatarea minelor din Deva. Ei vor instala şteampuri în cartierul „Greci”, lângă Mureş. Aici minereul măcinat se punea în căzi mari cu apă şi se alegea cu mâinile. În mină lucrau între 20 şi 25 de mineri, iar la sortare şi prelucrare 12 muncitori.

 

Mureşul distruge şteampurile minei

 

În toamna anului 1876 o revărsare a apelor Mureşului a distrus căldările şi şteampurile, astfel că exploatarea şi prelucrarea aramei a încetat. Abia în 1893 Societatea capitalistă Franco-Engleză a cumpărat minele din Deva şi a început exploatarea prin intermediul lordului Mein. Societatea a lucrat, însă, numai doi ani şi s-a închis în 1895. Exploatarea minelor a fost continuată ulterior de o societate austriacă şi, în final, de Societatea Minieră Ungaro-Belgiană. Exploatările s-au făcut însă, preponderent prin galerii de mică adâncime, unde minereul era sărac. Administratorii erau convinşi că la adâncime erau minereuri mai bogate, însă pentru exploatarea lor erau necesare investiţii majore, care nu s-au făcut niciodată. Astfel, de la începutul secolului XX, minele de aramă din Deva au rămas în părăsire şi nelucrate, până în 1952. Potrivit lui Victor I. Şuiaga, exploatarea minieră Deva a construit un tunel şi a mutat intrarea în mină din strada Călugăreni, în zona pârâului situat după Dealul Viilor Noi şi Dealul Finicuri.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × unu =

ACTUALITATE
Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca