ISTORIE HUNEDOREANĂ. Povestea celor mai vechi exploatări aurifere: Baia de Criş şi Căraci

În zona „patrulaterului aurului” din nordul judeţului există şi astăzi galerii de coastă rămase încă din vremea dacilor şi romanilor. Deocamdată ele rămân neştiute, la fel ca şi poveştile exploatărilor şi a cercetărilor făcute aici.

Puţini sunt hunedorenii care ştiu că, la numai 5 kilometri de Baia de Criş, pe Valea Căraciului, cu plecare de la Ţebea, se află vulcanul Căraciului. Aici, în zona de nord-vest a coşului vulcanic, a apărut o aşa numită zonă „filoniană”, numită „Traiana”. Localnicii povestesc, iar minerii şi geologii certifică faptul că aici au fost deschise galerii de coastă încă din antichitate. Prin anul 1935, societatea „Mica” a început să deschidă aceste filoane, pentru a le cerceta în adâncime. Spre exemplu, numai galeria transversală Ulman-Lunca a presupus cercetarea zonei până la adâncimea de 80 de metri, prin intermediul unui puţ, dar şi a unor galerii transversale şi direcţionale. Potrivit volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean”, cercetarea a dus la estimări care vorbesc de existenţa a 30.000 de tone de rezerve, cu un conţinut de 2 grame de aur, la fiecare tonă de minereu.

DSC00215Galerii aurifere, săpate cu dalta şi ciocanul

Zăcământul din zona Căraci a fost cunoscut, desigur, inclusiv de romani. Totuşi, experţii geologi spun că este aproape imposibil ca, în 165 de ani de exploatare, romanii să facă atâtea lucrări miniere, folosind proceduri primitive: daltă, ciocan, apă şi foc. Cel mai probabil, ei au continuat lucrări mai vechi, dacice, însă cu alte metode şi cu ajutorul unor specialişti din zonele Albaniei şi Iugoslaviei de astăzi (piruşti şi dalmaţi). Istoricul Teglas Gabor aminteşte, în 1885, descoperirea, la Caraci, a două ciocane: unul de fier şi unul din andezit, folosite în mină pentru spargerea bucăţilor de minereu. Lucrările de exploatare din zona Căraci, mai spun geologii, sunt similare cu cele de la Roşia Montană şi Zlatna. Dealul Măgura a fost secţionat de un canal de 20 de metri, iar minereul rezultat a fost prelucrat în totalitate. Deschiderea, în anul 1969, a lucrărilor de la mina Adamul Vechi, a dus la descoperiea unei galerii romane cu o înălţime de 2 metri şi o lăţime de 53 de centimetri la bază, care se îngusta la numai 35 de centimetri spre tavan. Această galerie a fost săpată cu multă răbdare, cu dalta şi ciocanul.

Măgura: 7 tone de aur!

Experţii adaugă că, numai în epoca romană, din zona Măgura s-au extras 500 de mii de tone de minereu. Din acesta, la un conţinut de şapte ori mai bogat decât în zilele noastre, de 15 grame de aur la fiecare tonă de minereu, doar de la Măgura s-ar fi extras peste 7 tone de aur! Zona aluvionară Ţebea-Baia de Criş adună astăzi materialul erodat din zonele Măgura şi Căraci. Spălarea aurului nu era, însă, o activitate care se făcea doar în Baia de Criş. Ea s-a extins, treptat, pe toată Valea Crişului şi pe afluenţii acestuia: Ribiţa, Râşca şi pe alte pâraie. Un şaitroc circular din lut ars, cu cristale de cuarţ, pentru reţinerea aurului, a fost găsit în zona Ribiţa şi se află acum la Muzeul Bruckenthal din Sibiu. Potrivit unor geologi, din excavaţia de lângă Baia de Criş s-a extras material pe o adâncime de 2 metri. La un conţinut de numai 2 grame de aur la tona de minereu, se constată că, în total, aici s-a spălat o jumătate de tonă de aur.

Valea Ţebea-Baia de Criş, „mărunţită” de romani

Geologul Grigorie Verdeş precizează în lucrarea pe care a coordonat-o „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean”, apărută anul trecut sub egida Fundaţiei „Auraria-Barza” Brad că, în perioada 1970-1972, Întreprinderea Minieră „Barza” a făcut lucrări de cercetare în zona aluvionară: foraje geologice, puţuri şi şanţuri, pentru a stabili dacă prelucrarea materialului aluvionar ar fi rentabilă. Specialiştii geologi au constatat că nisipuri, conglomerate, bolovănişuri, fragmente andezitice, dar şi argile aduse de râuri şi torenţi din zona vulcanică Măgura-Căraci şi de pe Valea Căraciului se intercalează într-un amestec variat de sedimente. Cercetările au coborât de la adâncimea de numai 2 metri, până la 17 metri, însă analizele au dovedit că tot materialul aluvionar fusese deja prelucrat şi într-o manieră mai mult decât eficientă. Tocmai de aceea, susţin experţii, în zona văii Ţebea-Baia de Criş oricâte şi oricare metode de preparare s-ar folosi, nu mai există sedimente cu conţinut aurifer care să merite exploatate.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “ISTORIE HUNEDOREANĂ. Povestea celor mai vechi exploatări aurifere: Baia de Criş şi Căraci

  1. costescu

    500 mii tone de aur????
    nu sa extras atata aur in toata lumea si in urmatorii 1000 de ani nu se ajunge la aceasta impresionanta cantitate………..
    articol cu foarte multe greseli………………

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 + unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Foștii șefi ai Minei Petrila ar vrea să reaudieze martorii din dosarul tragediei din 2012         Polițiștii caută două hoațe de tablouri         O nouă amendă pentru neridicarea gunoiului în Deva         Un preot hunedorean s-a implicat în achiziționarea unei case pentru o familie nevoiașă         Spitalul din Deva a scos la licitație serviciul de pază a unității medicale         Telecabina Devei rămâne oprită chiar și după reparațiile de la începutul lunii         Comunicat de presă: Mărțișor PNL pentru copiii României: alocații mai mari!         TREI BAZINE ÎNCHISE TEMPORAR. Aqualand Deva anunță lucrări de igienizare         Două femei au fost lovite de un camion         Pe 3 martie, la Deva, o comedie la care râzi cu lacrimi         TRADIŢIA MERGE ŞNUR. Asta înseamnă „pentru toate gusturile”: Mărţişoare comestibile la Deva         Sentință definitivă pentru violatorul din Hunedoara         Jaf într-un tren care circula pe ruta Deva – Simeria         Copil lovit de mașină în timp ce traversa strada pe trecerea de pietoni         Schitul Sfântul Nectarie. Povestea celei mai noi mănăstiri din Hunedoara         Negoiu, satul de poveste din Ținutul Pădurenilor, cu două șosele care duc la granița județului         Baloo, celebrat la 19 ani         Ministrul Tineretului și Sportului și-a vizitat ”zestrea” din județul Hunedoara         Lansarea implementării proiectului: “Creșterea eficienței energetice a blocului 13A – Strada Mihai Eminescu din municipiul Deva”, cod SMIS 117065         Primăria Deva premiază performanţa