ISTORIE HUNEDOREANĂ. Povestea celor mai vechi exploatări aurifere: Baia de Criş şi Căraci

În zona „patrulaterului aurului” din nordul judeţului există şi astăzi galerii de coastă rămase încă din vremea dacilor şi romanilor. Deocamdată ele rămân neştiute, la fel ca şi poveştile exploatărilor şi a cercetărilor făcute aici.

Puţini sunt hunedorenii care ştiu că, la numai 5 kilometri de Baia de Criş, pe Valea Căraciului, cu plecare de la Ţebea, se află vulcanul Căraciului. Aici, în zona de nord-vest a coşului vulcanic, a apărut o aşa numită zonă „filoniană”, numită „Traiana”. Localnicii povestesc, iar minerii şi geologii certifică faptul că aici au fost deschise galerii de coastă încă din antichitate. Prin anul 1935, societatea „Mica” a început să deschidă aceste filoane, pentru a le cerceta în adâncime. Spre exemplu, numai galeria transversală Ulman-Lunca a presupus cercetarea zonei până la adâncimea de 80 de metri, prin intermediul unui puţ, dar şi a unor galerii transversale şi direcţionale. Potrivit volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean”, cercetarea a dus la estimări care vorbesc de existenţa a 30.000 de tone de rezerve, cu un conţinut de 2 grame de aur, la fiecare tonă de minereu.

DSC00215Galerii aurifere, săpate cu dalta şi ciocanul

Zăcământul din zona Căraci a fost cunoscut, desigur, inclusiv de romani. Totuşi, experţii geologi spun că este aproape imposibil ca, în 165 de ani de exploatare, romanii să facă atâtea lucrări miniere, folosind proceduri primitive: daltă, ciocan, apă şi foc. Cel mai probabil, ei au continuat lucrări mai vechi, dacice, însă cu alte metode şi cu ajutorul unor specialişti din zonele Albaniei şi Iugoslaviei de astăzi (piruşti şi dalmaţi). Istoricul Teglas Gabor aminteşte, în 1885, descoperirea, la Caraci, a două ciocane: unul de fier şi unul din andezit, folosite în mină pentru spargerea bucăţilor de minereu. Lucrările de exploatare din zona Căraci, mai spun geologii, sunt similare cu cele de la Roşia Montană şi Zlatna. Dealul Măgura a fost secţionat de un canal de 20 de metri, iar minereul rezultat a fost prelucrat în totalitate. Deschiderea, în anul 1969, a lucrărilor de la mina Adamul Vechi, a dus la descoperiea unei galerii romane cu o înălţime de 2 metri şi o lăţime de 53 de centimetri la bază, care se îngusta la numai 35 de centimetri spre tavan. Această galerie a fost săpată cu multă răbdare, cu dalta şi ciocanul.

Măgura: 7 tone de aur!

Experţii adaugă că, numai în epoca romană, din zona Măgura s-au extras 500 de mii de tone de minereu. Din acesta, la un conţinut de şapte ori mai bogat decât în zilele noastre, de 15 grame de aur la fiecare tonă de minereu, doar de la Măgura s-ar fi extras peste 7 tone de aur! Zona aluvionară Ţebea-Baia de Criş adună astăzi materialul erodat din zonele Măgura şi Căraci. Spălarea aurului nu era, însă, o activitate care se făcea doar în Baia de Criş. Ea s-a extins, treptat, pe toată Valea Crişului şi pe afluenţii acestuia: Ribiţa, Râşca şi pe alte pâraie. Un şaitroc circular din lut ars, cu cristale de cuarţ, pentru reţinerea aurului, a fost găsit în zona Ribiţa şi se află acum la Muzeul Bruckenthal din Sibiu. Potrivit unor geologi, din excavaţia de lângă Baia de Criş s-a extras material pe o adâncime de 2 metri. La un conţinut de numai 2 grame de aur la tona de minereu, se constată că, în total, aici s-a spălat o jumătate de tonă de aur.

Valea Ţebea-Baia de Criş, „mărunţită” de romani

Geologul Grigorie Verdeş precizează în lucrarea pe care a coordonat-o „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean”, apărută anul trecut sub egida Fundaţiei „Auraria-Barza” Brad că, în perioada 1970-1972, Întreprinderea Minieră „Barza” a făcut lucrări de cercetare în zona aluvionară: foraje geologice, puţuri şi şanţuri, pentru a stabili dacă prelucrarea materialului aluvionar ar fi rentabilă. Specialiştii geologi au constatat că nisipuri, conglomerate, bolovănişuri, fragmente andezitice, dar şi argile aduse de râuri şi torenţi din zona vulcanică Măgura-Căraci şi de pe Valea Căraciului se intercalează într-un amestec variat de sedimente. Cercetările au coborât de la adâncimea de numai 2 metri, până la 17 metri, însă analizele au dovedit că tot materialul aluvionar fusese deja prelucrat şi într-o manieră mai mult decât eficientă. Tocmai de aceea, susţin experţii, în zona văii Ţebea-Baia de Criş oricâte şi oricare metode de preparare s-ar folosi, nu mai există sedimente cu conţinut aurifer care să merite exploatate.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “ISTORIE HUNEDOREANĂ. Povestea celor mai vechi exploatări aurifere: Baia de Criş şi Căraci

  1. costescu

    500 mii tone de aur????
    nu sa extras atata aur in toata lumea si in urmatorii 1000 de ani nu se ajunge la aceasta impresionanta cantitate………..
    articol cu foarte multe greseli………………

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece + 8 =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării