ISTORIE HUNEDOREANĂ. Ce scriau jurnaliștii ziarelor occidentale despre țiganii din trecutul Transilvaniei

La mijlocul secolului al nouăsprezecelea în Transilvania trăiau peste 100.000 de ţigani, potrivit marilor ziare din Statele Unite ale Americii şi din Anglia, care ofereau reportaje despre acest ţinut. Articolele publicate în acea vreme despre Transilvania dezvăluiau cititorilor din lumea occidentală un loc impresionant prin bogăţia sa, locuit de o populaţie majoritară de români (valahi), oameni simpli şi săraci, dar mândri că sunt descendenţi ai dacilor şi ai romanilor, superstiţioşi, politicoşi cu străinii, ignoranţi faţă de autoritatea statului şi încrezători în preoţii din fruntea comunităţilor în care trăiau.

Şi-au transformat casele în grajduri

Jurnaliştii unor publicaţii importante ca The New York Times, The Times sau The Sun acordau atenție și modului de viaţă al ţiganilor, greu de înţeles în raport cu obiceiurile occidentalilor.

„La târgurile de la ţară, ţiganul este întotdeauna prezent ca vânzător de cai. El este fierarul de la ţară. Nicio festivitate nu are loc fără ca el să fie prezent ca muzician, iar în unele zone, el este cel care acompaniază procesiunile funebre spre cimitir. Foarte puţine lucruri s-au făcut pentru a-l salva din felul lui nomad de a trăi. În ultimul secol, împăratul Joseph al doilea i-a dat ţiganului numele de noul ţăran şi i-a construit o casă, sperând să îi ridice nivelul de trai, dar noul nume nu i-a plăcut acestuia, iar casa a fost transformată în grajd pentru cai, în timp ce bărbaţii şi femeile continuă să doarmă cu copiii lor în corturi. Pentru cei mai mulţi, ţiganul este un rătăcitor misterios şi răutăcios, găsindu-şi cumva mijloacele de trai, corecte sau prin înşelăciune, în funcţie de scopul său de moment”, relata The New York Times, într-un reportaj publicat în 10 aprilie 1882.

„Înseamnă noroc să întâlneşti un ţigan la prima oră a dimineţii, cred sătenii”, scriau jurnaliştii de la The Sun (New York) în 1884, într-un reportaj despre obiceiurile oamenilor din această Transilvania.

Pitoreşti şi murdari

The Times (Philadelphia), publica în 1877 o descriere a ţiganilor întâlniţi în taberele de pe marginea drumului, pe traseul de la intrarea în ţară prin zona Orşovei, spre Caransebeş şi Hunedoara. „Ţiganii sunt cu toţii cei mai pitoreşti, murdari, primitivi oameni pe care îi poţi întâlni în orice ţară. Ei umblă din loc în loc, după cum le dictează fantezia şi necesităţile. Fiecare familie are căruţa sa cu coviltir, tras de câte un cal sfrijit şi plin de căpuşe, iar în căruţă sunt porci, copii dezbrăcaţi, femei pe jumătate dezbrăcate, bunuri de casă, ustensile şi tot felul de obiecte amestecate. Totul la ei are aceeaşi nuanţă pământie, cu excepţia poate a trupurilor lor dezbrăcate ce strălucesc într-un colorit adânc, bogat şi ars, printre mormanele de zdrenţe şi teancurile de bagaje”, scria corespondentul special al The Times, în articolul publicat 29 iulie 1877.

Vor lăsa căruţa şi vor roi în jurul tău

Autorul relatării îi descria pe capii familiilor ca fiind neînfricaţi şi activi. Puteau fi văzuţi în faţa căruţelor, mânând caii, dar starea lor se schimba, atunci când simţeau că pot profita de o situaţie favorabilă. „Dacă te uiţi cu atenţie la ei, vor lăsa căruţa şi vor roi în jurul tău, boloborosind şi înghesuindu-te pentru creiţari, sărutând pământul şi paltonul tău, dansând sălbatic ciardaşul şi făcând tumbe pentru amuzamentul tău. Îţi arată trupul lor murdar pentru a vedea cât de săraci şi flămânzi sunt. În ciuda murdăriei lor, a contorsionărilor care imită diformitatea, a expresiei simulate a suferinţei şi a acţiunilor lor inoportune pentru bani, se poate vedea că sunt bucuroşi şi se simt confortabil, atât cât merită să fie sau au capacitatea de a aprecia acest lucru”, scria autorul reportajului din The Times.

Rătăcitorii

Într-un articol publicat în 1898, The New York Times aborda din nou tema ţiganilor din Transilvania, pe care îi cataloga drept oameni care nu se supun normelor stabilite de societate.

“Ţiganii au oroare de a munci sau de a fi constrânşi în orice fel. Chiar şi celor care au o locuinţă stabilă le place să cutreiere. Atât de ferm au acest instinct de rătăcitori, încât ei nu au în limba lor un cuvânt care să însemne “a rămâne”. Cele mai multe îndeletniciri pe care le adoptă sunt potrivite pentru viaţa nomadă. Sunt fie vânzători de cai, fierari, păstori, ori, de cele mai mule ori, cerşetori. Este aproape imposibil să călătoreşti prin provinciile ţării fără să întâlneşti cetele de ţigani. Unii dintre aceştia cu siguranţă vor urmări pentru cel puţin o jumătate de oră un transport, până vor primi un bănuţ. Ţiganii şi-au luat nume de “oameni săraci”, iar obiceiul cerşitului este atât de adânc înrădăcinat în ei, încât chiar şi cei mai bogaţi dintre ei, care pot fi întâlniţi ocazional călărind armăsari pur sânge şi purtând bijuterii scumpe, nu pot rezista tentaţiei de a cere bani”, scriau cei de la The New York Times, în 13 februarie 1898. Jurnaliştii aminteau despre încercările eşuate ale împăratului Joseph II de a-I civiliza. Acesta le-a dat pământuri pentru a le cultiva şi le-a oferit copiilor lor accesul la educaţie, prin disciplină. “Dar micii ţigani au crescut cu toate instinctele specifice rasei lor şi cu prima ocazie, au scăpat şi s-au realăturat părinţilor lor”.

Un alt jurnal din Statele Unite ale Americii relata în 1888, un fapt nemaintâlnit despre ţigani. „Potrivit unui autor din Blackwood’s Magazine, ţiganii din Transilvania învaţă puii de urs să danseze, aşezându-I pe plăci de fier încinse, în timp ce dresorul cântă la vioară. Ursul, ridicându-şi picioarele alternativ pentru a scăpa de fierbinţeală, învaţă involuntar timpp marcaţi de muzica viorii şi în cele din urmă învaţă să îşi ridice picioarele de fiecare dată când aude muzica”.

Proverbele ţiganilor

The Sun (New York) scria în 1888 că în Transilvania trăiau circa 150.000 de ţigani, iar dacă în alte ţări au fost subjugaţi şi oprimaţi, românii îi tratau bine. Noaptea, focurile lor din tabere şi muzica îi fascinau pe călători. Jurnaliştii americani de la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea mai aminteau că religia ţiganilor era vagă, dar admiteau existenţa unei divinităţi de care se temeau. Proverbele lor sunt profunde şi ciudate, mai scria The Sun, amintind câteva: “Numai surzii şi orbii sunt obligaţi să creadă”, “E mai uşor să moşteneşti decât să câştigi”, “După ghinion vine noroc”, “Nu lăsa nimic pe pământ să re întristeze, atâta timp cât te poţi mişca”, “Nimic nu este atât de rău, dar este destul de bun pentru alţii” şi “Mai bine un măgar care te lasă să-l călăreşti, decât un armăsar are te aruncă din şa”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șaptesprezece + douăzeci =

ACTUALITATE
Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării         Percheziții DIICOT în Hunedoara         SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor