Arheologul Gică Băeştean de la Muzeul Ulpia Traiana Sarmizegetusa a stârnit numeroase controverse după publicarea unui studiu în care contrazice ipoteza acceptată de majoritatea istoricilor, că războaiele daco-romane s-au încheiat în anul 106.

Cercetările efectuate la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în decursul a peste două decenii şi celelalte studii ale arheologului l-au adus la concluzia că strămoşii noştri au încheiat ostilităţile trei – patru ani mai târziu. „Conform teoriilor mai vechi, încheierea celui de-al doilea război dus de romani împotriva dacilor avea loc în anul 106, după unii arheologi şi istorici fiind doar o simplă formalitate. Consider ca îndreptăţită o corecţie întrucât construcţiile logice inerente, care au folosit o ipoteză eronată din start, nu numai că nu au putut oferi răspunsuri credibile, ci se contrazic dovedind o mare fragilitate ştiinţifică. Toate problemele legate de acest subiect se încheie cu lipsuri majore sau cu chestiuni stranii, bizare, lipsite de logică şi care până acum nu au putut oferi o versiune credibilă a interpretării evenimentelor”, susţine Gică Băeştean.
Un studiu publicat de arheolog, sub titlul „Argumente pentru continuarea celui de-al doilea război dintre romani şi daci după anul 106”, disponibil pe academia.edu, aduce susţineri ipotezei sale. Unul dintre argumente se referă chiar la fondarea primului oraş, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe locul unui castru înfiinţat de romani într-un loc strategic, nu departe de cetăţile dacice din munţii Orăştiei.

„În ceea ce priveşte anul 106, singura certitudine este legată de faptul că se va constitui Provincia Dacia, despre terminarea războiului datele cunoscute până acum nu confirmă deloc teoria. Dacă prima mărturie legată de civili este fondarea Sarmizegetusei, iar acest lucru se va întâmpla cel mai devreme la 108 (deşi ar putea să fie chiar şi 112), dacă până la acel moment toate datele ne informează doar despre castre, soldaţi, absenţa veteranilor, lupte cu iazigii, concentrarea unor legiuni în Ţara Heţegului şi în Munţii Orăştiei, staţionarea cel puţin a primilor doi guvernatori ai Daciei într-un castru, în mod clar situaţia nu putea să fie rezolvată din punct de vedere militar încă din vara anului 106. Doar după fondarea primului oraş al provinciei se simte o detensionare a situaţiei, cel puţin două dintre legiuni fiind retrase, dar probabil că războiul va continua în partea de centru şi Nord a Daciei până la un moment ulterior”, susţine Gică Băeştean, în lucrarea sa.

Dispute între arheologi
Urbanizarea întârziată a Daciei a fost un alt argument invocat de arheolog. „Apariţia întârziată a primului oraş din provincie, cel mai devreme la doi ani de la momentul 106, ridică multe semne de întrebare asupra <<păcii>> existente în zonă. Nici apariţia întârziată a celorlalte comunităţi urbane nu reprezintă un semn de mare stabilitate”, scrie autorul studiului. Unele dintre rezultatele cercetărilor prezentate  Gică Băeştean, legate de prezenţa militară prelungită a romanilor la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, înainte de fondarea oraşului, şi de cea a războiuui prelungit, au fost contrazise de alţi arheologi şi istorici, nefiind acceptate pentru a fi publicate în revistele de specialitate.