Începe judecarea apelului în dosarul de corupţie al Monicăi Iacob – Ridzi

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie încep, luni, judecarea apelului formulat de deputatul Monica Iacob – Ridzi în dosarul de corupţie pentru care a fost trimisă în judecată de DNA.

 

SPORT - MTS - LANSARE PROIECTMonica Iacob – Ridzi a fost condamnată, la finele lunii ianuarie, la 5 ani de închisoare cu executare, iar după cinci luni de la pronunţare instanţa supremă a redactat motivarea deciziei. Un document care se întinde pe mai mult de 870 de pagini, în care completul de trei judecători explică de ce s-a ajuns la această pedeapsă pentru fostul ministru şi celelalte persoane trimise în judecată de DNA. Magistraţii arată că s-a pronunţat o pedeapsă cu executare din cauză că faptele fostului ministru al Tineretului sunt de o “gravitate extremă”, pentru că a încercat să şteargă urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis.

În acest dosar în care sunt nu mai puţin de 12 inculpaţi s-a formulat apel, atât de către inculpaţi, cât şi de către Ministerul Public- Parchetul de pe lânga Înalta Curte De Casaţie şi Justiţie – D.N.A., care cere o pedeapsă mai mare decât cea pronunţată în prima instanţă. Primul termen al apelului este programat pentru luni, 13 octombrie, însă, din practică, în mod cert nu va urma imediat pronunţarea unei sentinţe definitive.

Reamintim că fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi, împreună cu alte 11 persoane a fost trimisă în judecată, în acest dosar instrumentat de procurorii DNA, în 3 mai 2011, fiind acuzată de fapte de fapte de corupţie în legătură cu manifestările organizate în anul 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. În 28 ianuarie, Ridzi a fost condamnată de completul de trei judecători de la ICCJ la cinci ani de închisoare cu executare, precum şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani.

Motivare de aproape 1.000 de pagini

În motivarea sentinţei, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au arătat că faptele fostului demnitar şi ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupţie sau rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti în dosarul ce vizează manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

“Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale. (…) Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul – specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)”, scriu cei trei judecători care au judecat dosarul.

În plus, magistraţii vorbesc şi despre pluralitatea actelor de executare care ar dovedi perseverenţa infracţională a inculpaţilor, cât şi de pluralitatea de infractori din dosar. “Toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (…) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora”, se arată în motivare.

Potrivit instanţei de judecată Ridzi a dispus plata a peste 2,7 milioane de lei din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) pe care îl conducea, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate. Şi, mai mult decât atât, judecătorii sunt de părere că faptele au fost săvârşite “printr-un mecanism extrem de insidios, în care au primat activităţile fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, constând în antrenarea celorlalţi inculpaţi la săvârşirea, în calitate de coautori sau complici, a infracţiunilor menţionate ce desemnează o altă formă de manifestare a comportamentului său abuziv care, în contextul funcţiei deţinute, imprimă faptelor sale o gravitate deosebită”.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru + paisprezece =

ACTUALITATE
Lucrări recepționate pe strada Pietroasa din Deva         Concerte reprogramate, ca urmare a decretării doliului național         Miner rănit grav la Mina Lupeni         Accident grav în Bălata         10 ani de la cel mai cumplit jaf armat din Hunedoara. Ce s-a întâmplat cu „echipa morții”         LEGILE JUSTIŢEI. Mircea Moloţ: „Şi magistraţii trebuie să răspundă pentru greşelile lor”         Firma omului de afaceri Emil Părău va achita 3.500 de lei Societăţii Române de Televizune         Mihai Mica a fost exclus din ALDE şi pierde postul de consilier local la Deva         Corvin Caffé – pseudoroman cu un oltean de… Hunedoara         Primii colindători la Primăria Deva         Bătrâni jefuiți în locuință, de falși instalatori         Spargere în cabinetul stomatologic         Accidentat pe o trecere de pietoni din Orăștie         UPDATE. Copila de nouă ani dată dispărută a fost găsită         11 utilaje de deszăpezire vor acționa în municipiul Deva         Bilete gratuite de călătorie pentru pensionari         Brazii de Crăciun vor fi aduși din Alba         Peste 7.000 de turişti au vizitat Cetatea Deva în luna noiembrie         Aproape 500 de persoane au fost sancţionate de poliţiştii locali în luna noiembrie         Primarul Gheorghe Ile va primi daune morale