ÎN SLUJBA VIEȚII. Noile centre pentru donarea sângelui aşteaptă donatori

Cererea de sânge este în creştere, ca urmare numărului tot mai mare de intervenţii chirurgicale şi a complexităţii acestora. De aceea, autorităţile au deschis în ultimii ani cinci centre noi de recoltare în judeţ şi au în plan suplimentarea numărului acestor puncte. Cu toate acestea, de la un an la altul donatorii sunt tot mai puţini.

Centre fixe de recoltare zilnică, sunt în judeţul nostru la Deva, Hunedoara şi Petroşani. Pe lângă acestea, autorităţile au deschis mai deschis încă cinci centre unde recoltarea se face doar în anumite zile: unul la Haţeg (deschis în 2012), două la Simeria (2014), unul la Brad (2015) şi, mai nou, încă la Orăştie (redeschis chiar anul acesta). Noile puncte au fost deschise în colaborare cu primăriile şi spitalele din oraşele amintite. „Mergem foarte mult pe ideea de donatori fidelizaţi, nu pe campanii ad-hoc, în timpul cărora donează sute de persoane, pentru că sistemul de fidelizare este mult mai eficient. Îi convingem să vină la donare, odată ca să avem o bază de donatori şi în al doilea rând, pentru ca siguranţa sângelui să fie mult mai mare. Noi facem analizele de fiecare dată când vin la donare. Deci, nu se testează donatorul, ci se testează donarea. Asta înseamnă că dacă se donează de patru ori într-un an, de atâtea ori se fac analize”, explică medicul Victoria Hălmagi, reprezentanta Centrului Judeţean de Transfuzie Sanguină Hunedoara. Potrivit acesteia, sunt hunedoreni care au donat sânge până acum chiar şi de 60 sau de 100 de ori!

O donare pe an ar elimina criza

Intervalul minim dintre donări este de 70 de zile. Asta înseamnă că un hunedorean poate dona de patru sau chiar cinci ori pe an, însă medicii spun că recomandarea Uniunii Europene este ca bărbaţii să doneze de trei ori pe an, iar femeile de două ori, pentru ca donatorii să ofere organismului timpul necesare pentru refacerea hemoglobinei, astfel încât să nu fie nevoie de tratamente sau diferite modalităţi de refacere suplimentară. „Dacă fiecare cetăţean sănătos ar dona o singură dată pe an, nu ar mai apărea nicio criză de sânge”. În perioada de toamnă-iarnă necesarul de sânge creşte, ca urmare a creşterii numărului accidentelor rutiere, dar şi a numărului mai mare de intervenţii chirurgicale, în comparazie cu sezonul estival, când o parte importantă a cadrelor medicale sunt în concediu. În plus, tot în perioada de toamnă-iarnă se reactivează foarte multe ulcere şi hemoragii digestive. Statisticile arată că, în ciuda numărului tot mai mare de centre de recoltare pe care autorităţile sanitare le-au deschis pentru hunedoreni, numărul donatorilor este într-o scădere uşoară, dar constantă. Astfel, dacă în 2013, aproape 6.700 de hunedoreni au decis să doneze pentru a-şi ajuta semenii în suferinţă, numărul donatorilor a scăzut un an mai târziu la aproape 6.600, pentru a ajunge anul trecut la doar 6.570.

Cine donează, cine primeşte
Dintre donatori nu vor putea face niciodată parte persoanele cu afecţiuni cardiovasculare (printre care şi hipertensiune arterială cronică în tratament şi angină pectorală), traumatisme craniene cu sechele, etilism cronic, schizofrenie, epilepsie, hepatită cronică, ciroză hepatică, cancer, leucemii, diabet, tuberculoză, pancreatită, sifilis, astm bronşic, alergii severă, boli endocrine, lupus eritematos şi psoriazis. Persoanele pensionate medical, indiferent de diagnosticul de pensionare, nu pot fi acceptate niciodată pentru donare. Pe de altă parte, există şi criterii de excludere temporară din rândul donatorilor. Printre acestea se numără bolile infecţioase (gripă, toxoplasmoză, malarie), anemiile, tatuajele, vaccinările recente, perioada de sarcină, alăptare, consumul de medicamente sau alcool în ultimele 48 de ore. Când sângele compatibil, de aceeaşi grupă sanguină şi acelaşi Rh, nu este disponibil, grupa 0 va primi eritrocite (globule roşii) doar de la 0, iar plasma, de la toate grupele. Grupa A poate primi eritrocite de la grupele 0 şi A. Grupa B poate primi eritrocite de la 0 şi B. Grupa AB poate primi eritrocite de la toate grupele. Persoanele cu Rh negativ (15% din populaţie) trebuie să primească obligatoriu sânge Rh negativ. În schimb, cele cu Rh pozitiv pot primi sânge cu Rh pozitiv, dar şi negativ.

Care sunt avantajele pentru donatori

Donarea de sânge este esenţială pentru pacienţi, persoane care au nevoie de transfuzii sau intervenţii chirurgicale. Studiile făcute la nivel internaţional arată că persoanele care donează sânge în mod regulat prezintă un risc mai scăzut de a suferi de cancer şi de a face infarct. Pe de altă parte, sonarea de sânge are efectul de a reduce nivelul de fier din organism, care, în concentraţii ridicate, poate îngroşa sângele. Potrivit medicilor, un nivel crescut de fier în sânge poate accelera procesul de oxidare a colesterolului şi conduce, în final, la boli cardiovasculare. De asemenea, tot studiile arată că donatorii de sânge pierd în jur de 650 de calorii la fiecare jumătate de litru donată. Numeroase alte studii demonstrează creşterea duratei de viaţă la donatorii, iar persoanele care donează sânge regulat prezintă un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral. Din sângele donat o singură dată putem ajuta nu doar una, ci chiar două sau trei persoane, pentru că din acest sânge se pot obţine până la trei produse necesare bolnavilor.

În cât timp se reface sângele donat?
Hunedorenii trebuie să ştie că femeile care doresc să doneze trebuie să aibă o greutate de peste 58 Kg, iar bărbaţii minimum 60. Tensiunea arterială sistolică (maximă) trebuie să fie cuprinsă între 100 mm Hg şi 180 mm Hg, iar pulsul trebuie să fie regulat, cu 50 -100 bătăi/minut. Înainte să mergem la centrul de donare medicii ne recomandă să servim o masă uşoară (mic dejun), fără alimente grase, dar cu lichide din abundenţă (ceai sau sucuri de fructe). Şi o ceaşcă de cafea poate fi băută fără probleme înaintea donării, însă asta doar în cazul în care donatorul ştie din experienţă că aceasta nu îi va creşte peste limita permisă valorile tensiunii arteriale. Fumatul înainte de donare, în schimb, este interzis. Dacă decideţi să vă ajutaţi semenii în acest fel mai trebuie să ştiţi că donarea de sânge durează câteva minute, în funcţie de calitatea venei. Asistenta sau medicul va recolta în jur de 400 – 450 ml de sânge, însă nu vă speriaţi: deşi considerabilă ca volum, cantitatea este una mică în comparaţie cu volumul total al sângelui (între 5 şi 7 litri). Mai mult, în urma puncţiei cantitatea de sânge donată se reface în câteva ore, iar calitativ sângele se reface complet în două săptămâni.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 3 =

ACTUALITATE
Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”