Imaginile rare de pe șantierele arheologice care au „dezvelit” situl Sarmizegetusa Regia

Aproape în fiecare an din ultimele două decenii, Sarmizegetusa Regia a fost cercetată „pe bucăți” de arheologi. Cele mai multe dintre campanii au fost coordonate de specialiștii de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, cu implicarea Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva. Arheologii Ioan Glodariu, Gelu Florea, , Adriana Rusu-Pescaru, Florin Stănescu, Liliana Suciu, Răzvan Mateescu, Paul Pupeză, Corina Toma, Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu și Cristina Bodó au făcut parte, de cele mai multe ori, din colectivele care au participat la săpăturile arheologice.

Imaginile de pe șantierele sitului au fost publicate de Institutul Național al Patrimoniului în Cronica cercetărilor arheologice din România și dezvăluie ce se ascunde sub iarba și pământul care acoperă în prezent o parte din așezarea antică Sarmizegetusa Regia, așa cum nu mai poate fi văzută de turiști decât în fotografiile rare.

Cei care accesează rapoartele preliminare de cercetare arheologică, publicate pe pagina Institutului de Patrimoniu, pot afla detalii despre tot ceea ce au descoperit specialiștii pe șantierele Sarmizegetusei Regia începând din anul 1983. Poate părea surprinzător, dar deși unele dintre săpături au fost efectuate în locurile unde braconierii de comori au găsit tezaurele valoroase de brățări și monede antice din aur, arheologii nu au avut norocul acestora. În schimb, bogăția artefactelor scoase a lumină din fosta capitală a Regatului dac rămâne, chiar și fără aurul furat, impresionantă.

Iată câteva dintre rezultatele cercetărilor arheologice derulate în ultimele trei decenii la Sarmizegetusa Regia, potrivit rapoartelor preliminare publicate pe site-ul Cronicii cercetărilor arheologice din România, cronica.cimec.ro:

1983 – 1992

Dealul Grădiştii – Sarmizegetusa Regia: la fortificaţie s-au stabilit traseul zidului de incintă dacic, proporţiile extinderii ei după 106 şi s-a cercetat valul roman care porneşte de la poarta de sud. În zona sacră s-a descoperit intrarea în sanctuarul mare circular şi s-au făcut precizări sratigrafice şi cronologice.

1997

Cercetările la Sarmizegetusa Regia din anul 1997 au avut ca obiectiv finalizarea săpăturilor din anii precedenţi pe terasele VII B, VIII A şi de Sub Baie. Pe prima terasă, unde s-au descoperit hambare dacice, ultimele două secţiuni şi o casetă au demonstrat că intervenţia romană (după cucerirea capitalei dacice) a fost de anvergură, încât reconstituirea planurilor hambarelor din lemn cu baze din blocuri de calcar este imposibilă. Dintre fragmentele ceramice s-au remarcat, prin frecvenţă, cele provenite de la vase inspirate din cele celtice de tip situla.

1999

Pe Platoul cetăţii, materialele descoperite constau din ceramică dacică şi romană, cărămizi şi ţigle fragmentare, cuie şi piroane provenite de la barăci din lemn, o toartă de caserolă de bronz şi o monedă de la Domitianus, cea din urmă găsită la baza stratului de umplutură roman. Pe Terasa de sub curmătură s-a descoperit o groapă informă ce conţinea 17 lupe de fier întregi şi alte 9 jumătăţi de lupe, foarte probabil un „depozit” de fier brut.

2001

Cu prilejul funcţionării şantierului s-a constat împânzirea Dealului Grădiştii (locul Sarmizegetusei Regia), a Feţelor Albe şi a Meleii cu gropile făcute de căutătorii de comori, care au aruncat piesele de fier, mai rar de bronz. „Pieptănând” cele trei situri adesea s-a putut localiza provenienţa pieselor aruncate în jurul gropilor şi s-a constat că depozitele de fier şi de unelte au fost ascunse de daci în buza teraselor (întocmai ca la Căprăreaţa, unde s-a cercetat un mare atelier metalurgic de-acum bine cunoscut). Cantitatea şi diversitatea pieselor recuperate este impresionantă.

2004

Coroborând constatările prilejuite de săpătura recentă cu cele din 1989, se pot formula următoarele concluzii: la cucerirea romană a Sarmizegetusei toate construcţiile din zona sacră au fost incendiate. Apoi s-a procedat la o nivelare romană pe care s-au ridicat construcţii, una chiar cu mozaic de marmură, care au pierit într-un incendiu.

2007

Verificările au vizat doar parţial porţiunea din Piciorul Muncelului cunoscută cu numele Căprăreaţa. Acolo în anii 70 ai secolului trecut s-au cercetat două terase, unde s-a descoperit un mare atelier de făurărie. Tot acolo căutătorii de comori au găsit primul lot de brăţări dacice de aur. Groapa cu primul lot a fost identificată, curăţată de pământul scurs în ea şi desenată. Ea a fost săpată în stâncă, în pantă abruptă şi avea un colţ de stâncă drept reper pentru cei ce le-au ascuns. Cum desenele gropii au fost făcute la aproape 7 ani de la golirea ei de către braconieri, planul şi profilele ei au fost parţial „ajustate” de cei care au găsit cele 10 brăţări de teamă să nu scape vreun alt obiect.

Importantă este săparea ei în vechime în stânca nativă într-un loc unde panta naturală era de 700 şi în apropierea unui reper natural trainic (colţul de stâncă). Desigur cel care a ales locul a pierit în războiul daco-roman din 105-106 p.Chr., iar cei ce au săpat groapa au făcut-o probabil imediat după ascunderea brăţărilor, protejate de-a lungul timpului de alunecările terenului, precum şi de lespezile de micaşist aruncate de braconierii sitului arheologic în apropierea gropii.

Chiar în această împrejurare se impun trei observaţii: – romanii nu au găsit după căderea Sarmizegetusei întreg tezaurul regal, tezaurul nu a fost îngropat într-un singur loc, ceea ce este firesc (vezi de pildă monedele de aur) şi la daci, ca şi la alte popoare (celţi, germani, romani) aurul era rezervat „suveranului” şi familiei sale şi numai ei aveau dreptul să poarte obiecte de podoabă din acest metal. Ultima constatare explică absenţa aurului în mulţimea de tezaure cu piese de argint găsite până acum în Dacia preromană.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

douăzeci − 7 =

ACTUALITATE
Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”